S-au implinit 30 de ani de la inceperea sapaturilor din zona de est a Cetatii Capidava. Treizeci de ani de istorie descoperita incetul cu incetul, dar si o istorie distrusa nu de vicisitudinile naturii, ci de lacomia oamenilor. In urma cu cativa ani, ruinele cetatii scoase cu greu la lumina de catre echipele de arheologi au fost tinta cautatorilor de metale. Unii dintre acestia dezvoltau o adevarata afacere din vanzarea monedelor vechi, altii aveau doar un hobby – le colectionau. Foarte multa lume inca nu intelege valoarea pe care o poarta aceste vestigii, importanta lor pentru a cunoaste viata din epocile antice, modul de organizare a oamenilor, istoria noastra. Astfel, pietrele de la temelia cetatii sunt mutate din loc in loc, transformandu-se, vara, in scaunele pentru pescari.
Doctorul in arheologie Zaharia Covacef, care timp de 30 de ani a condus lucrarile in zona de est a Capidavei, a declarat ca vara aceasta campania a fost ingreunata foarte mult de ploile torentiale. Din fericire, descoperirile nu au avut de suferit, iar inundatiile le-au ocolit. „Problemele au fost legate de timp. Ploile abundente nu ne-au permis sa continuam sapaturile”, a declarat arheologul Zaharia Covacef.
Din descoperirile si cercetarile echipei de arheologi reiese ca cetatea Capidava a fost practic mistuita de un incendiu foarte puter-nic, care a ars pana si pamantul din jur. Sub lemnele si piatra arsa, acoperite de pamantul incendiat, arheologii au descoperit un portic de lemn, obiecte de ceramica medievala, iar sub acest strat, obiecte de ceramica romano-bizantina: amfore, platouri, cupe, oale-borcan, o cana trilobara, toate sparte si deteriorate din cauza flacarilor.
Constructie supraetajata
„De 30 de ani cercetam suprafata de est, care este ocupata de asezari medievale si ajung in straturile epocii romano-bizantine, adica straturile din secolele IV-VI. Zidurile sunt impozante, groase de 75 de centimetri, din piatra si caramida, legate cu mortar”, a declarat doctorul in arheologie, Zaharia Covacef. Intre aceste ziduri au fost identificate 11 incaperi. Unele se leaga intre ele formand un edificiu. Printre cele mai recente descoperiri se numara 4 incaperi care formeaza un edificiu aproape de poarta cetatii. Acesta era supraetajat, deasupra lui existand cel putin inca un etaj. Concluzia a fost rezultatul unei alte identificari: casa scarii.
In exteriorul acestui edificiu supraetajat s-au descoperit 5 coloane care sustineau un porticul de lemn ce a fost gasit ars. „Dupa ritmicitatea coloanelor este posibil sa fi existat 6, insa nu au fost gasite decat 5 dintre ele. Ne puteam da seama unde ar fi putut fi plasata cea de-a sasea, insa stim ce s-a intamplat cu ea. Ca si restul edificiului, cele sase coloane fusesera si ele cuprinse de incendiu”, a mai precizat arheologul Zaharia Covacef.
Planul asezarii, un mister
Pentru a face o posibila schita a acestei parti din cetate, arheologul Zaharia Covacef, impreuna cu echipa pe care o conduce, trebuie sa puna cap la cap toate fotografiile si desenele de la fata locului. „Nu putem sa stim cu exactitate cum arata cetatea, insa putem sa aproximam. Sunt foarte multe lucruri despre care nu stim prea multe, dar suntem pe cale sa le aflam, fapt pentru care am trimis spre examinare, in laboratorul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie, diverse piese descoperite”, a precizat arheologul. Printre acestea se numara o amfora si un opait, ambele intregi, monede a caror vechime nu se cunoaste cu exactitate, catarame din bronz, cutite din fier si alte doua piese uriase, din fier, presupuse a fi ancore, aflate intr-o stare avansata de degradare. S-au descoperit, de asemenea, 4 saci cu pachete ceramice si doua cutii ceramice care au fost duse la laboratorul muzeului.
Sapaturile in zona estica a cetatii Capidava au incetat, insa vor fi reluate in 2006, deoarece au ramas foarte multe „secrete” ingropate ce trebuie scoase la iveala.
Capidava este un santier-scoala. Aici fac practica atat studentii de la Constanta, cat si cei din Sibiu si Bucuresti. Fiecare are un sector pe care-l cerceteaza, insa tot ceea ce se descopera reprezinta averea Muzelui de Istorie Nationala si Arheologie Constanta.
De la Constanta sunt 28 de studenti, impartiti in doua grupe: 14 dintre ei lucreaza la aceasta zona, iar alti 14 in zona denuita de arheologi „La bursuci”. Aici se cerceteaza o asezare hallstatdiana, unde s-au gasit gropi pentru provizii, diferite piese prelucrate, dar si un cuptor. Punctul de lucru se afla la circa 4 kilometri de cetate, inspre Topalu.
