Toţi românii ar trebui să plătească o taxă pentru colectarea şi depozitarea gunoiului pe care-l produc. Asta este propunerea unei organizaţii neguvernamentale care susţine că doar jumătate dintre români plătesc pentru colectarea şi depozitarea gunoiului pe care îl produc, iar această situaţie se întâmplă într-o ţară care după patru ani de la intrarea în Uniunea Europeană nu a reuşit să impună o legislaţie clară şi modernă în acest domeniu.
Reprezentanţii organizaţiei de mediu încearcă să profite de faptul că toamna parlamentară va aduce schimbări la Legile salubrităţii şi deşeurilor şi le sugerează deputaţilor şi senatorilor introducerea unei taxe pentru gunoi obligatorie în fiecare localitate.
Centrul pentru Politici Durabile “Ecopolis” a întrebat peste 200 de parlamentari dacă sunt de acord cu această propunere, iar 70% dintre aceştia au răspuns afirmativ. Deocamdată, este vorba doar despre o idee: românii care îşi amestecă gunoiul să plătească mai mult, iar cei care îl sortează pentru a servi procesului de colectare selectivă să achite o taxă mai mică.
“Ar trebui o singură taxă”
“În prezent, legea nu are instrumente de constrângere a celor care nu plătesc pentru gunoiul pe care îl produc. Doar dacă sunt prinşi că aruncă resturile unde nu au voie pot fi amendaţi”, precizează, pentru romanialibera.ro, preşedintele Comsiei de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu.
Deputatul PDL aminteşte că actuala Lege a salubrităţii prevede două posibilităţi de taxare: fie o taxă impusă direct de autoritatea locală, fie delagarea responsabilităţii salubrizării unei firme private care să încheie contracte cu cetăţeni dispuşi să plătească.
“Ar fi mult mai eficientă o singură taxă, diferenţiată în funcţie de tipul de colectare a deşeurilor”, spune şi Sulfina Barbu. Care adaugă că ar susţine o iniţiativă asemănătoarea celei a Ecopolis dacă “nu ar încălca legislaţia europeană şi dacă s-ar demonstra capacitatea primăriilor de a impune o astfel de taxă”.
Preşedintele Ecopolis, Costel Popa, este de părere că toţi cetăţenii ar trebui obligaţi prin lege să plătească pentru gunoiul pe care îl lasă în urmă. Potrivit acestuia, obligativitatea ar putea să vină inclusiv în urma creşterii costului pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi: “Aici şi operatorul de salubritate ar trebui interesat.
Dacă acestuia i se va cere 200 de euro în loc de 10 euro pentru tona de gunoi amestecat pe care vrea să îl depoziteze, atunci va avea tot interesul să îl colecteze selectiv”. Operatorul ar impulsiona şi clientul să respecte principiul sortării deşeurilor, şi astfel s-ar putea introduce taxarea obligatorie şi diferenţiată.
Cât de rău miroase gestionarea deşeurilor în România
Desigur, Costel Popa face o sugestie, fiind însă conştient de faptul că România stă în prezent foarte prost la capitolul colectare selectivă, recliclare şi infrastructură de depozitare.
Asftel, potrivit unui studiu realizat de Ecopolis, care a contactat primării din 10 judeţe ale ţării, procentul rampelor de depozitare conforme cu standardele UE ar fi sub 40 la sută. Cât despre procentul deşeurilor de ambalaje reciclate în România, acesta nu ar depăşi 35 la sută.
În România, 99 la sută din toate deşeurile municipale merg la groapă, faţă de media europeană de 38 la sută. Asta în pofida ţintelor de reciclare şi revalorificare impuse de UE. Până în 2020, şi România trebuie să ajungă la o ţintă de reciclare de 50 la sută pe toate fluxurile de deşeuri.
La fel de gravă – adaugă Costel Popa – este atitudinea unor firme de salubritate faţă de colectarea selectivă. “Noi avem sediul în sectorul 1 din Bucureşti, unde trebuie să plătim în plus dacă vrem ca deşeul să ne fie colectat selective. E o ciudăţenie pentru că noi propunem să se întâmple exact invers în România”, spune preşedintele Ecopolis.
ONG-ul se aşteaptă ca dezbaterile parlamentare din această asupra Legilor salubrităţii şi deşeurilor să ia în considerare şi propunerea sa.
Cât ne costă deşeurile
Sondajul realizat de Ecopolis arată că taxele de salubritate, acolo unde acestea există, diferă foarte mult de la o localitate la alta.
Acestea sunt extremele:
Între 1,2 şi 58 de lei pe lună de persoană
Între 2 şi 86 de lei pe metru cub
Între 18 şi 180 de lei pe tonă
Între 4.000 de lei şi 68.000 de lei pe lună de localitate
Astfel, 1,2 lei de persoană plătesc sătenii din comuna Ciumani, judeţul Harghita. 58 de lei de locuitor se percep în comuna Clinceni din judeţul Ilfov. Iar în comuna Fărcaşa din judeţul Maramureş se plătesc 70 de lei pe gospodărie.
