Propunerea președintelui american Donald Trump, care prevede creșterea cheltuielilor Pentagonului cu 45 de miliarde de dolari anul viitor, și pe care o va trimite Congresului, este mai puțin impresionantă decât pare să creadă șeful Statelor Unite, precizează The Economist, într-un comentariu.
Așa cum a subliniat senatorul John McCain, președintele comitetului pentru servicii armate al Senatului, majorarea de 10% a bugetului este cu 19 miliarde mai mult decât previziunea făcută de Administrația Obama (dintr-un total de cheltuieli anuale de aproximativ 600 de miliarde de dolari).
Convingerea lui Donald Trump că această măsură va asigura victoria Americii în viitoarele războaie, în contrast cu rezultatele nesatisfăcătoare din Irak și Afganistan, sugerează o înțelegere limitată a respectivelor conflicte. Puțini sunt de părere că problema a fost reprezentată de lipsa de avioane și nave. M
ai mult de atât, Donald Trump vrea să reducă bugetul Departamentului de Stat și a programelor de ajutorare externe, în încercarea de a plăti pentru 350 de nave noi, avioane de luptă și suplimentare efectivelor pentru armată și marină. Cu toate acestea, măsura ar putea reduce influența Americii în lume și ar putea subina încercările de a asigura stabilitatea lumii.
În 2013, secretarul pentru Apărare Jim Mattis avertiza în Congres că finanțarea deficitară a Departamentului de Stat va spori necesitatea de a cumpăra mai mult armament.
Potrivit The Economist, Donald Trump se află și în pericolul de a-și submina obiectivul de a întări puterea militară a SUA prin ceea ce pare a fi o dorință de a declanșa o nouă cursă de înarmare nucleară cu Rusia. Faptul a reieșit dintr-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu Vladimir Putin în 28 ianuarie. În acel context, președintele rus a sugerat extinderea cu cinci ani a tratatului New START, privind reducerea armelor strategice, după ce acesta va expira, în 2021.
Fără îndoială, Vladimir Putin a văzut acest subiect ca unul menit să contribuie la dezghețarea relațiilor dintre cele două țări. De asemenea, Donald Trump pare să nu fi înțeles la ce se referea Vladimir Putin, însă după o pauză pentru consultări, el a revenit cu o tiradă împotriva acordului nuclear, pe care a calificat-o drept un exemplu tipic al negocierilor eșuate din era Obama, mai precizează sursa citată.
Într-un interviu acordat Reuters, în 23 februarie, Donald Trump a criticat din nou tratatul nuclear, pe care l-a descris drept unul unilateral.
„Le-a oferit lucruri care n-ar fi trebuit să le fie permise niciodată. Fie că este vorba despre tratatul START, fie că este vorba despre acordul cu Iranul. Vom începe să încheiem acorduri bune”, a spus Donald Trump, adăugând că și-ar dori să vadă o lume fără focoase nucleare. În același timp, el a precizat că SUA a rămas în urmă în ceea ce privește capacitatea nucleară și că dorește să repare acest lucru.
Istoria înțelegerilor strategice privind controlul de armament dintre SUA și Rusia, care se întinde până în 1972, se bazează pe negocierea unor reduceri egale, cu scopul de a ajunge la o paritate relativă între forțele nucleare ale fiecărei părți. Tratatul New START, care a intrat în vigoare în urmă cu șase ani, nu a fost o excepție. Acesta limitează ambele părți, astfel că cele două state pot desfășura maximum 1.550 de focoase strategice și 700 de rachete și bombe nucleare.
În prezent, sunt ușoare diferențe între arsenalurile nucleare ale celor două state, dar ambele depun eforturi pentru a ajunge să respecte integral limitele tratatului, până în februarie 2018. Departe de a fi unilateral, tratatul New START este, în mod ferm, în interesul național al Statelor Unite, notează The Economist.
Potrivit analistului Steven Pifer de la Brookings Institution, tratatul nu a fost doar susținut în unanimitate de șefii de cabinete și de foștii șefi ai comandamentelor strategice, ci și de o parte a reprezentanților instituțiilor de politică externă și de securitate din ambele state.
Tratatul oferă Statelor Unite un număr de informații valoroase despre forțele Rusiei, informații care, într-o societate mai puțin deschisă, ar fi fost imposibil de obținut. Acesta permite 18 inspecții anual, schimb de informații detaliate la fiecare șase luni și un schimb reciproc de notificări – aproximativ 13.000 din 2011. În timp ce tratatul permite fiecărei părți să își modernizeze forțele nucleare, principiul transparenței prevede că pot realiza acest lucru, fără să facă presupuneri de genul „celui mai grav scenariu”.
Dacă Donald Trump va decide să se retragă din tratatul New Start, cea mai probabilă consecință nu va fi că SUA va urca în top, ci că va oferi Rusiei un avantaj în privința sistemelor strategice, pentru cea mai mare parte a viitorului deceniu.
Potrivit analizei The Economist, Rusia se află la un nivel mai avansat al ciclului de modernizare nucleară: liniile sale de producție pentru noi rachete și submarine cu rachete balistice sunt deja în funcție. Pe de altă parte, modernizarea nuclară a Statelor Unite va mai dura câțiva ani și va consta 400 de miliarde de dolari până în 2026. Alte estimări sugerează cheltuirea a 1.000 de miliarde de dolari în viitorii 25 de ani.
Cu toate acestea, o nouă cursă nucleară „inutilă și periculoasă” ar însema fie neglijarea capacităților militare convenționale, fie creșterea taxelor, mai notează The Economist.Potrivit sursei citate, o problemă nucleară care necesită atenția președintelui Trump ar fi un raport care arată că Rusia ar fi amplasat o rachetă de croazieră care încalcă un tratat din 1987, care pinterzice ambelor țări să lanseze rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.500 de kilometri.
The Economist conchide analiza precizând că renunțarea la tratatul New Start reprezintă în mod sigur o cale greșită de a convinge Rusia să respecte tratatul INF.
