11 C
București
sâmbătă, 4 mai 2024
AcasăSpecialTezaurul rămâne la Moscova, rapoartele se înmulţesc

Tezaurul rămâne la Moscova, rapoartele se înmulţesc

Potrivit unui comunicat difuzat de Ministerul de Externe, „copreşedinţii Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale s-au întâlnit, miercuri, la Moscova, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni, în luna martie a anului 2013″.

Deşi conducerea MAE doreşte să dea impresia că înregistrează progrese în problema Tezaurului, în realitate negocierile nu au progresat nici un milimetru.

Într-un limbaj de lemn demn de vremuri apuse, MAE a ţinut să ne asigure că „la data de 24 octombrie 2012 a avut loc la Moscova întâlnirea copreşedinţilor Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. Cu ocazia acestei reuniuni, s-a făcut o evaluare a activităţilor desfăşurate în cadrul Comisiei Comune, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni. De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca următoarea întâlnire a Comisiei Comune să aibă loc în România în luna martie 2013“. Spre liniştea noastră, aflăm că „întâlnirea copreşedinţilor Comisiei Comune s-a desfăşurat într-o atmosferă deschisă şi constructivă”.  Ceea ce nu aflăm este în ce stadiu se află negocierile, care sunt concluziile la care s-a ajuns până acum şi care sunt punctele aflate în continuare în dispută şi alte chestiuni care ar putea să ne ofere cu adevărat informaţii reale despre lucrările acestei comisii comune.

Această tactică a mimării interesului prin difuzarea de informări care nu informează pare să dea rezultate de vreme ce un sondaj realizat recent de portalul de ştiri ziare.com relevă că peste 10% din respondenţi consideră că de vină pentru faptul că Tezaurul se află la ruşi este – cum altfel – Traian Băsescu. Acest interes subit al noii conduceri a MAE pentru chestiunea Tezaurului a apărut după ce, la începutul lunii octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie în care solicita Moscovei să intensifice negocierile bilaterale cu statele membre ale CoE care revendică bunuri însuşite la un moment istoric sau altul de Rusia sau de Uniunea Sovietică. După cum relatam şi atunci, rezoluţia poate fi considerată un pas înapoi, care mai degrabă menajează Rusia nesolicitându-i retrocedarea acestor bunuri, în condiţiile în care în 1996, când Rusia a fost admisă în CoE, a fost admisă sub angajamentul că va restitui bunurile, NU că va accelera negocierile bilaterale. Despre poziţia reală a Moscovei în privinţa retrocedării Tezaurului României am aflat însă, nu de la MAE român, ci de la MAE rus. Astfel, pe 4 octombrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexandr Lukaşevici, a cerut României „să nu dezgroape trecutul”. „Parlamentarii români au încercat, încă o dată, să internaţionalizeze această problemă, care demult şi-a pierdut actualitatea. Regretăm că o instituţie precum Consiliul Europei este folosită ca o platformă pentru asemenea idei şi solicitări”, a mai spus oficialul rus.  Lukaşevici a ţinut să sublinieze că “subiectul aurului românesc nu este o temă de dialog între Moscova şi Bucureşti, acesta trebuind să fie dat uitării”. Stirea a fost consemnata de agentia RIA Novosti.

Cât despre soarta reală a Tezaurului, este relevantă o discuţie dintre Andrei Pleşu şi fostul premier rus (şi fost director KGB) Evgheni Primakov, relatată de fostul ministru român de Externe într-un interviu: „Domnule Pleşu, când s-a dat tezaurul ăsta?” „În decembrie 1916.” Zice: „Şi dumneavoastră mai vreţi să ştiu ce s-a întâmplat de-atunci? Am avut, între timp, Marea Revoluţie din Octombrie, două Războaie Mondiale, dispariţia Uniunii Sovietice şi atâtea altele. De unde să ştim, după toate astea, cum e cu tezaurul. Dacă vreţi, vă spun părerea mea personală. Eu cred că din banii acelui tezaur a fost susţinută mişcarea comunistă internaţională de atunci şi până mai ieri. Dar apropo: cum de v-a venit să ni-l daţi tocmai nouă?”. “Pana mai ieri” este cea mai tulburatoare afirmatie a lui Primakov pentru ca sugereaza ca foarte aproape de noi – “pana mai ieri” – cea mai mare parte a comunistilor de pe glob au fost finantati cu aur romanesc. În speranta unor răspunsuri, aşteptăm „raportul intermediar” al Comisiei Comune din martie 2013.  Text Box:  

Cele mai citite

Mihai Viteazul a fugit ca Vijelie de pe cortul de AUR, ca să-i facă loc lui Uraganul să împartă Salam pentru adepții partidului

Ilustra'ieȘ Marian Avramescu Pentru a elimina orice urmă de revoltă ale fanilor marilor domnitori ai principatelor române, istoria se poate modifica, de dragul adepților...

Mihai Viteazul a fugit ca Vijelie de pe cortul de AUR, ca să-i facă loc lui Uraganul să împartă Salam pentru adepții partidului

Ilustra'ieȘ Marian Avramescu Pentru a elimina orice urmă de revoltă ale fanilor marilor domnitori ai principatelor române, istoria se poate modifica, de dragul adepților...
Ultima oră
Pe aceeași temă