„Te iubesc” şi “Româncele sunt frumoase” sunt două mărci înregistrate în România în anul 2015.
Numele mărcii este esenţial pentru succesul unei afaceri. De aceea, investitorii români fac risipă de imaginaţie când este vorba să-şi aleagă şi să-şi breveteze numele unei mărci.
O listă a celor mai neobişuite nume de mărci a fost realizată de grupul KeysFin, care elaborează analize asupra fenomenului economic românesc.
Pe baza celor două ipoteze enunţate mai sus se trece la fapte. Persoanele mai timide pot utiliza şi “Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Roşu demidulce”. Urmează “Pupicul de noapte bună”, “Lingerie show party”, “Miss Tanga Black Sea” şi “Miss Bikini Fitness & Culturism”. În final se ajunge “La Poarta Raiului” sau în “Al 9-lea Cer”.
Pentru ziua următoare se dau sugestii culinare: “Ospăţul zeilor”, “Eden Juice”, “Şcoala legumelor” şi “Plăceri răcoritoare”, deşi există riscul unei replici tăioase: “Mama mea găteşte mai bine”.
Iată şi rezolvarea situaţiei: “O mărit pe mama soacră”.
Nume de mărci cu impact la export ar putea fi “Dracoola” şi “Produs în ţara lui Ştefan cel Mare”.
Strict pe partea economică, se propun titulaturi cum ar fi “Bugetarii Veseli”, “Revoluţia preţurilor”, “Preţ inegalabil”, “Cu ochii-n preţ”, “Noaptea reducerilor”, “Devoratorii de preţuri” şi “Black Friday in fiecare zi”.
Calitate românească, marca Dorel
Pentru domeniul construcţiilor s-ar potrivi mărci de genul “La temelia zilei de mâine”, “Specialişti în îmbinări armonioase”, “Scule Serioase” şi, evident, “Dorel”.
După serviciu, o sugestie pentru timpul liber este “Învaţă să zbori”, iar în aceste condiţii putem găsi “Noua Ordine Vibraţională” şi ajungem la “O viaţă fericită”.
Un produs despre care nu ştim la ce serveşte, dar a fost brevetat în 2015, se numeşte “Prof. dr. Marioara Godeanu extract purificat de răşină Mumie cu castan Damar General Trading”.
Mecanismul înregistrării unor asemenea mărci este explicat de Laura Leonte, avocat specializat în proprietate intelectuală şi drepturi de autor. “Legea este foarte permisivă în ce privește categoriile de semne ce pot fi înregistrate ca marcă, astfel că paleta este mai mult decât tentantă pentru un viitor titular de marcă”, spune Laura Leonte.
“Imaginaţia românilor în materie de denumiri de mărci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la astfel de mesaje şi că sunt domenii în care aceste mărci fac diferenţa prin caracterul lor”, afirmă analiştii de la KeysFin.
Denumirile trecute în revistă sunt menţionate în “Buletinul oficial de proprietate industrială, secţiunea Mărci şi Indicaţii geografice”, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).
Citeşte şi: Românii şi-au pierdut INVENTIVITATEA după căderea comunismului
