Cu un plan diplomatic pentru Siria, Rusia a eclipsat SUA în Orientul Mijlociu şi decizia lui Obama de a întârzia loviturile militare contra regimului de la Damasc pune în pericol relaţiile americane în regiune.
În presa americană, preşedintele rus critică politica lui Obama, pe care o consideră „extrem de periculoasă“, şi acuză SUA de intervenţionism militar. CIA a început livrarea de arme insurgenţilor sirieni, separat de livrările Departamentului de Stat.
Înaintea reuniunii de la Geneva între secretarul de stat american, John Kerry, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, joi şi vineri, preşedintele Vladimir Putin a acuzat SUA, în New York Times, de intervenţionism militar şi a criticat declaraţiile omologului său american privind rolul Americii în lume, după ce acesta evocase o posibilă lovitură militară împotriva Siriei. Putin a reamintit că o intervenţie militară fără aprobarea ONU ar reprezenta „un act de agresiune” şi ar putea declanşa un „nou val de terorism” în Orientul Mijlociu şi nordul Africii.
La Geneva a debutat ieri întâlnirea dintre Kerry şi Lavrov şi surse diplomatice au precizat că se vor discuta problemele participării ONU şi căutarea unui consens în dosarul sirian.
CIA a început livrarea de arme neletale insurgenţilor în Siria, punând capăt lunilor de întârziere a ajutorului promis de Administraţia Obama, arată responsabili americani şi personalităţi siriene. Livrările, efectuate într-un climat extrem de tensionat, sunt limitate la arme uşoare şi muniţii care ar putea fi urmate de noi tipuri de arme, inclusiv vehicule, material sofisticat de comunicaţii şi kituri medicale avansate. Responsabilii americani speră ca armele şi maşinile să stimuleze performanţele combatanţilor rebeli sirieni în conflictul intern care a început în urmă cu doi ani şi jumătate. Ajutorul vizează susţinerea insurgenţilor sirieni plasaţi sub comanda generalului Salim Idriss, şeful Consiliului militar suprem, o facţiune a opoziţiei armate.
Supărare în Golful Persic
Analiştii consideră că SUA riscă să afecteze relaţiile sale cu statele din Golful Persic, care au privit cu consternare amânarea de către Washington a loviturilor militare contra Siriei şi acceptarea iniţiativei Rusiei privind arsenalul chimic sirian. Monarhiile sunnite se tem că retragerea americană va întări poziţia lui Bashar al-Assad şi influenţa aliatului său în regiune, Iranul.
Decepţia faţă de amânarea loviturilor militare ar putea favoriza răcirea relaţiilor SUA cu ţările din Golf, deja frustrate de o lipsă a leadershipului american asupra Siriei în cursul ultimilor doi ani şi jumătate, anii de conflict intern.
Arabia Saudită, care sprijină militar insurgenţii sirieni, a susţinut public ideea loviturilor militare americane, în timp ce rebelii sperau să profite de acţiune pentru a câştiga teren împotriva forţelor guvernamentale, susţinute de Rusia şi Iran. Pentru ţările din Golf, unde Arabia Saudită este un vechi aliat american, lupta pentru înlăturarea lui Assad este o miză în lupta regională mai largă împotriva influenţei Iranului şiit.
În regiune, există temerea că o capitulare în faţa planului Rusiei îi va întări pe Bashar al-Assad şi aliaţii săi. Deşi analiştii consideră că sunt şanse minime ca legăturile economice şi militare dintre Washington şi aliaţii lor în regiune să se schimbe în mod semnificativ, unele state din Golf, printre care Arabia Saudită, ar putea fi tentate să-şi diversifice relaţiile strategice şi să întărească legături regionale cu scopul contrării Iranului.
