Tensiunile dintre China şi Japonia s-au deteriorat grav de patru luni din cauza unui conflict teritorial în Marea Chinei Orientale. Beijing reclamă vehement suveranitatea asupra insulelor Diaoyu, în timp ce Tokio, care le administrează sub denumirea de Senkaku, nu intenţionează să cedeze nici un milimetru. Beijingul trimite în mod regulat nave de patrulare în apele teritoriale ale acestui arhipelag nelocuit, situat la 200 km nord-est de coastele Taiwanului şi la 400 km vest de insula Okinawa (sudul Japoniei). În decembrie, China a trimis un aparat pentru a survola arhipelagul, ceea ce a provocat decolarea imediată a avioanelor de vânătoare nipone.
Urmare a ultimei incursiuni maritime de luni, Tokyo a convocat marţi ambasadorul chinez aflat la post în Japonia, premierul protestând contra prezenţei recurente a navelor chineze în apele din jurul insulelor Senkaku.
În acest context tensionat, Japonia a anunţat creşterea bugetului său militar, o premieră în ultimii 11 ani. După cum arată observatorii, la doar câteva săptămâni de la alegerea sa, noul premier nipon, Shinzo Abe, nu pierde timpul.
Dacă prioritatea naţională rămâne redresarea economiei nipone, el doreşte să-i arate vecinului său chinez hotărârea de a se face respectat. Suveranitatea Japoniei „nu este negociabilă” şi aceste insule „fac parte integrantă din teritoriul nipon”, avertiza Shinzo Abe la 17 decembrie, a doua zi după victoria formaţiunii sale, Partidul Liberal-Democrat (PLD), la legislative.
De la victoria PLD şi a primelor declaraţii ale lui Shinzo Abe asupra insulelor Senkaku, China s-a declarat „preocupată” de posibila evoluţie a Japoniei sub conducerea „vulturului” Abe, cu o agendă „naţionalistă” atât în diplomaţie, cât şi în materie de apărare.
Rivalităţi regionale
În pierdere de „viteză diplomatică” de câţiva ani şi în stagnare economică, Japonia doreşte să preia poziţia regională în faţa puterii chineze. La 8 ianuarie, Tokio a anunţat intenţia de a mări bugetul militar, un responsabil PLD precizând că este vorba de circa 100 miliarde yeni (900 milioane euro) pe anul bugetar 2013, ceea ce va duce bugetul militar global la 41 miliarde euro. Faţă de bugetul de stat, creşterea este relativ modestă, dar constituie un semnal clar al voinţei liderilor niponi de afirmare a locului regional al Japoniei.
Ieri, cotidianul Yomiuri Shimbun preciza că această creştere este o traducere a angajamentului şi voinţei premierului de a întări apărarea ţării sale. Bugetul militar nipon este deja al şaselea la nivel planetar şi Japonia are una din cele mai mari şi mai avansate armate din Asia, dar până acum Tokio a menţinut un profil scăzut pentru evitarea reapariţiei amintirilor legate de evenimentele triste comise de imperiul japonez în secolul trecut, în special în China şi Coreea. În realitate, reînarmarea este în operă de multă vreme, aşa cum arată achiziţia recentă, programată de mulţi ani, a 42 de avioane de vânătoare americane invizibile F-35, de peste 100 milioane dolari fiecare, creşterea – prevăzută de puterea precedentă – a unui număr de submarine, între 16 şi 22, sau achiziţionarea de distrugătoare portelicoptere de dimensiunile unui portavion. La care se adaugă voinţa de cumpărare de drone de observaţie americane Global Hawk, după cum scrie Jane’s Defence Weekly, pentru supravegherea apelor teritoriale nipone, şi cooperarea crescândă cu aliatul american în materie de apărare balistică antirachetă.
Constituţia pacifistă, desuetă?
La această modernizare a mijloacelor şi echipamentelor se adaugă evoluţia doctrinei de apărare a Japoniei, care trebuie să fie modificată rapid. Tokio va revizui politica sa de apărare şi programele de achiziţii militare până la finele anului, după cum scrie cotidianul Yomiuri.
Actuala carte albă a apărării nipone datează de doi ani şi această politică de apărare a fost criticată de Shinzo Abe, care susţine o creştere a cheltuielilor militare şi a efectivelor forţelor armate. El militează şi pentru revizuirea Constituţiei pacifiste a Japoniei, în vigoare din 1947. O dată cu voinţa Japoniei de relansare a bugetului său militar, achiziţia de echipamente militare din ce în ce mai performante va continua în plan regional, cu atât mai mult cu cât la nord de arhipelagul nipon Rusia îşi modernizează forţele militare şi în special flota din Pacific.
Nimic nu va tempera cursa regională a armamentelor şi, potrivit unui studiu publicat de Center for Strategic and International Studies (CSIS), un think-tank american, cheltuielile de apărare în ţările asiatice care consacră cel mai mare buget – China, India, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan – s-au dublat practic în ultimul deceniu, iar în China au crescut de patru ori.
