32.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăSpecialSursele fericirii si caile spre placere

Sursele fericirii si caile spre placere

Oamenii de stiinta se straduiesc sa descrie mecanismele placerii si motivatiile care ne aduc mai aproape de fericire. Cand mancam o prajitura sau o inghetata ne simtim fericiti? Oare de ce? Si totusi banii nu sunt comestibili si ne aduc si ei fericirea, la fel ca si nasterea unui copil…

 

Fapte bune, fapte rele…

 

Specialistii in neurologie au incercat sa afle, printr-un experiment facut pe un lot de cobai, modul in care creierul uman "gaseste" fericirea intr-o rasplata. Potrivit revistei "Nature", animalele – sugereaza rezultatul testului – au un sistem de "recompense" corelat anumitor "fapte bune", care simultan le face sa se simta bine. Acelasi sistem este folosit si pentru a le semnaliza ce se intampla cand fac fapte rele, negative.

Si totusi, spre deosebire de animale, oamenii sunt capabili de lucruri care nu le produc in mod automat placere, cum ar fi satisfacerea instinctelor primare – nevoia de mancare, sex si securitate -, ci au o complexitate motivationala, care merge de la castiguri materiale pana la cele spirituale. Geoffrey Schoenbaum, cercetator la Universitatea Maryland din Baltimore, crede ca oamenii sunt in stare sa adopte un tip de comportament planificandu-si anumite scopuri pe diferite termene. El exemplifica: "Muncesti mai mult cand vrei cu ardoare un anumit lucru, de pilda o masina noua".

 

Creierul trimite semnale in tot corpul cu ajutorul neurotransmitatorilor, dintre care unii – serotonina si dopamina – au efect euforizant si sunt adesea asociati cu starea de bine, cu buna dispozitie. Eliberarea endorfinelor – substante chimice produse de catre creier ca raspuns la o varietate de stimuli – dupa ce se mananca ciocolata explica sentimentul de confort/placere pe care care multi oameni il asociaza cu acest aliment.

 

Sunetul si lumina

Utilizand variatii ale teoriei reflexului pavlovian, Schoenbaum si echipa sa au invatat soarecii de laborator sa asocieze o anumita culoare cu un anumit tip de fruct. Mergand si mai departe, cercetatorii au asociat si un anumit tip de sunet pentru fiecare fruct in parte. S-a constatat astfel ca soarecii au manifestat tendinta de a ignora toate celelalte informatii suplimentare, ghidandu-se instinctiv doar dupa lumina si sunetul care insoteau "rasplata".

 

Mau mult, ei au inceput sa diferentieze fructele pe categorii de calitate. Lumina le semnaliza ca apare "ceva placut", iar muzica le specifica detaliile, ca de exemplu tipul de aroma. Experimentul, care a fost efectuat utilizand doua tipuri de fructe – struguri si banane – a scos la iveala si faptul ca animalele sunt capabile de "optiuni" si de motivatii…

Insa soarecii cu deficiente in sfera creierului numita cortex orbitofrontal, zona responsabila cu luarea deciziilor, au dovedit o inabilitate in privinta interpretarii semnalului acustic.

"Este un experiment stralucit" – a exclamat Trevor Robbins, neurocercetator la Universitatea Cambridge din Marea Britanie si a adaugat: "Este vorba de o diferentiere foarte clara a mecanismelor dupa care stimulii actioneaza asupra creierului uman, din perspectiva principiului "dupa fapta, si rasplata".

 

Politistul creierului – cortexul orbitofrontal

Potrivit lui Schoenbaum, cortexul orbitofrontal, situat in fata creierului, chiar dasupra ochilor, este "sediul" sistemului de evaluare/recompensare a actiunilor umane. Supranumit si "politistul creierului", este considerat de specialisti o zona primitiva care controleaza centrii placerii si ai recompensei. El actioneaza ca un avertizor, facand prognoze asupra calitatii comportamentului, selectand tipul de atitudine care ar putea fi recompensat, si asupra nivelului de implicare emotionala. Acest cortex are rolul de a gasi caile spre placerea imediata, dar si sursele fericirii pe termen lung.

 

In mod obisnuit, individul uman este afectat intr-o varietate de moduri in momente decizionale: in perceptia unor tipuri de expresii emotionale, inr-un prag scazut de toleranta la frustrare, nivel crescut de agresivitate, experimenarea unor senzatii fizice noi sau situatii inedite, capacitate scazuta (sau de scurta durata) de experientiere a recompenselor, reactivitate scazuta fata de stimulii noi sau negativi, toleranta crescuta la durere, capacitate scazuta de a anticipa consecintele actiunii, incapacitate de a inhiba informatiile nefolositoare, sensibilitate la feed-back etc.

 

In cortextul orbito-frontal sunt localizati neuronii care judeca valoarea lucrurilor, fiind cei care codifica valoarea pe care o atribuie indivizii optiunilor disponibile atunci cand fac alegerea pe baza preferintelor subiective. Leziunile in aceasta zona sunt implicate in anumite dereglari mentale legate de capacitatea de a face alegeri, precum oamenii care nu se pot opri din mancat sau care sunt dependenti de jocurile de noroc precum si anumite forme de comportament social anormal.

In 2004, Nathalie Camille de la Institutul de Stiinte Cognitive din Franta si colegii ei din Italia si Franta au descoperit ca aceasta zona a creierului este implicata si in sentimentele de regret: "Cortexul orbitofrontal integreaza componentele emotionale si cognitive ale intregului proces de luare a deciziilor; functionarea sa incorecta determina inabilitatea de a genera emotii specifice precum regretul, care joaca un rol fundamental in reglarea comportamentului individual si social".

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă