În Doneţk, în partea estică a Ucrainei, armata şi insurgenţii pro-ruşi au reluat bombardamentele intense, în timp ce diplomaţii încearcă organizarea unui summit privind viitorul ţării, la Astana, în Kazakhstan. Potrivit Reuters, Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa ar fi renunţat la planurile pentru un summit asupra conflictului ucrainean din cauza lipsei progresului în punerea în practică a acordului de încetare a focului convenit acum patru luni.
Acordul de încetare a focului convenit la Minsk a ţinut o lună, între 9 decembrie şi 8 ianuarie, iar vărsarea de sânge continuă între forţele guvernamentale şi separatiştii ucraineni pro-ruşi. Liderii rus, german şi francez au fost invitaţi pentru discuţii de pace, joi, în capitala kazakhă de către preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, în vederea sfârşitului conflictului în estul ucrainean, care a ucis peste 4.700 de persoane în nouă luni. După întâlnirea de luni de la Berlin, şefii diplomaţiei din cele patru ţări au declarat că eşecul punerii în funcţie a acordului de încetare a focului şi lipsa unor înţelegeri privind modul de furnizare a ajutoarelor şi eliberării prizonierilor înseamnă „continuarea negocierilor” pentru asigurarea succesului unui eventual summit la Astana.
Înaintea reuniunii, Moscova şi Berlinul s-au arătat extrem de prudente în ce priveşte perspectiva unui summit joi şi o astfel de reuniune nu figura pe agenda săptămânală a nici unuia din cei patru lideri. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, declara presei că diferenţele de opinie reflectă clar cât este de dificil să se facă progrese spre o soluţie politică sau un summit la Astana, plecând de la ceea ce se aştepta, iar aceste reuniuni ar fi trebuit să fie pregătite. Iar şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat că toţi au acceptat o strictă încetare a focului care ar putea deschide calea pentru ca liderii să se reunească la Astana şi a precizat că va avea loc o altă reuniune a Grupului de contact (Ucraina, Rusia, grupul de securitate al OSCE şi separatiştii pro-ruşi) pentru găsirea mijloacelor pentru a pune în funcţie acordul de la Minsk. El a acuzat luni seară Ucraina că vrea „să îngroape slabele speranţe născute ca urmare a acordurilor de la Minsk”.
Cancelarul german, Angela Merkel, declara săptămâna trecută că Europa nu poate avea în vedere ridicarea sancţiunilor contra Rusiei până când nu sunt puse în practică toate elementele acordului de la Minsk. Ucraina susţine că Rusia nu a asigurat cadrul acordului cerând retragerea trupelor, grupurilor armate şi materialul militar.
Summitul de pace de la Astana ar fi crucial atât pentru Rusia, care urmăreşte ridicarea sancţiunilor occidentale, cât şi pentru Ucraina, care nu dispune de mijloace militare pentru preluarea controlului bazinului minier din Donbas. În vizită la Moscova, luni dimineaţă, ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevici, a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE, i-a repetat omologului său rus, Lavrov, că Uniunea Europeană „este pregătită să examineze slăbirea sau suspendarea sancţiunilor în cazul progreselor reale în Ucraina.
Ianukovici, căutat de Interpol
La cererea Kievului, Interpol a difuzat luni un mandat de căutare internaţional privindu-l pe fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, publicând pe internet o „notiţă roşie”. Fostul şef de stat pro-rus, în vârstă de 64 ani, este căutat pentru malversaţiuni financiare. Ucraina a formulat cererea în martie 2014, după destituirea şi apoi fuga preşedintelui care au urmat manifestaţiilor din Piaţa Maidan din Kiev. Ianukovici a fugit în Rusia şi este acuzat de autorităţile ucrainene că a acumulat o uriaşă avere pentru el şi cercul de apropiaţi, profitând de seifurile statului. Interpolul a difuzat aviz de căutare şi pentru Olexander Ianukovici, fiul ex-preşedintelui, Mikola Azarov, fost premier, Raisa Bogatiereva, ex-vice-premier, Iuri Kolobov, fost ministru de Finanţe, şi Gheorghi Dzekon
