Procedura de editare genetică a embrionilor umani, spermatozoizilor şi ovulelor, ar putea fi permisă în viitor pentru eliminarea genelor care provoacă boli grave, cum sunt boala Parkinson, distrofia musculară sau anemia cu celule în seceră.
Un grup de cercetători, eticieni şi savanţi din domeniul juridic, convocat de Academia Naţională de Ştiinţe a SUA pentru a dezbate condiţiile în care s-ar putea permite procedura, a adoptat un document de 261 de pagini, care stabileşte limite stricte pentru viitoarele acţiuni ale oamenilor de ştiinţă în acest domeniu.
Editarea genelor ar putea fi folosită doar în cazul unor afecţiuni grave pentru care nu există nicio altă metodă de tratament. Este, de asemenea, specificată nevoia unei cooperări internaţionale, a unui regulament strict şi a unei supravegheri atente, dar şi a consultării opiniei publice înainte de luarea unei astfel de decizii, precum şi urmărirea pe termen lung a copiilor care vor avea gene modificate.
Raportul mai precizează că, deocamdată, editarea genetică nu poate fi folosită pentru îmbunătăţirea unor calităţi umane, cum ar fi o inteligenţă mai mare sau super-puteri.
Cercetătorii consideră că este posibilă modificarea genetică a embrionilor umani, spune Alta Charo, profesor bioetică la Universitatea din Wisconsin–Madison, co-preşedinte al raportului. În ultimii ani s-au făcut numeroase progrese în înţelegerea şi prevenirea modurilor în care editarea genetică ar putea cauza mutaţii, acesta fiind un pas esenţial în cercetare, înainte de a se trece la folosirea unor astfel de procedură pe embrioni umani.
Alta Charo subliniază, însă, că procedura trebuie permisă numai dacă sunt îndeplinite toate criteriile enumerate în raportul Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA.
Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au luat-o înaintea americanilor de această dată. Ei au primit, deja, aprobarea de a modifica genetic embrioni umani, procedura experimentală fiind autorizată de Autoritatea pentru Fertilizare Umană şi Embriologie, instituţie ce reglementează etica şi procedura fertilizării umane, potrivit bbc.com. Este prima dată când o ţară analizează şi aprobă tehnici de modificare a ADN-ului embrionar uman.
Studiile se vor desfăşura la Institutul Francis Crick din Londra şi au ca scop înţelegerea temeinică a momentelor iniţiale ale dezvoltării vieţii umane. Experimentele se vor face în primele şapte zile de după fertilizare şi ar putea evidenţia cauzele avortului spontan.
Cercetătorii nu au primit permisiunea de a implanta embrionii modificaţi în corpul unei femei.
