Robert Hannigan, noul şef al serviciilor secrete ale Marii Britanii, GCHQ, avertizează că giganţii americani de înaltă tehnologie ca Twitter, Facebook şi WhatsApp au devenit „reţelele alese pentru comandament şi control“ pentru Statul Islamic. Acuzând societăţile Internet că neagă rolul pe care îl joacă în terorism, a precizat necesitatea cooperării întreprinderilor din Silicon Valley cu serviciile de informaţii pentru depistarea creşterii conţinutului extremist online. Răspunsul lui Hannigan la ameninţarea teroristă este familiar – spionii trebuie să aibă un acces din ce în ce mai mare la informaţii, susţin experţi britanici.
Hannigan a subliniat că giganţii tehnologiei neagă rolul lor în ajutarea teroriştilor de a-şi plasa mesajele lor pe reţelele sociale, declaraţiile sale fiind făcute pentru Financial Times şi reluate de Guardian. Noul şef al serviciilor britanice de spionaj, GCHQ, a precizat că folosirea media socială online de către SI a fost un element-cheie în procesul de propagandă şi de recrutare de noi jihadişti.
Clipurile video cu decapitările angajaţilor umanitari britanici David Haines şi Alan Henning de către militanţi SI au fost publicate pe YouTube într-o tentativă de „exploatare a puterii web pentru crearea unei ameninţări jihadiste cu o audienţă cvasi-mondială” şi faptul că aceste înregistrări „groteşti” au fost auto-cenzurate şi neprezentând decapitările reale au permis grupului extremist să rămână în limitele regulilor siturilor reţelelor sociale pentru a „capitaliza libertatea de expresie occidentală”.
Grupul jihadist foloseşte Twitter şi Facebook pentru difuzarea mesajului său unui public la scară mondială. Hannigan s-a referit la utilizarea sofisticată de către SI a Cupei Mondiale, a epidemiei Ebola şi capacitatea de a trimite zeci de mii de tweets în timpul unui atac asupra Mossul fără să declanşeze controalele mailurilor. „GCHQ şi agenţiile surori, MI5 şi Secret Intelligence Service, nu pot riposta la aceste sfidări la scară fără o susţinere crescută a sectorului privat, inclusiv din partea celor mai mari întreprinderi tehnologice americane care domină web-ul”, a scris Hannigan în prima sa zi în noua funcţie. Precizând că înţelege de ce (întreprinderile internet) au o relaţie dificilă cu guvernele şi aspiră să fie conductori neutri de date şi să se situeze în afara sau deasupra politicii, Hannigan arată că reţelele nu doar găzduiesc materiale de extremism violent sau de exploatare a copiilor, ci facilitează criminalitatea şi terorismul. „Deşi poate că nu doresc asta, ele au devenit reţelele de comandament şi de control alese de terorişti şi de criminali”.
Confidenţialitatea, desuetă?
Confidenţialitatea nu a fost niciodată „un drept absolut” arată noul director al GCHQ, potrivit căruia o nouă generaţie de tehnologie liber-disponibilă a ajutat grupuri ca Statul Islamic pentru a se ascunde de serviciile de securitate şi a acuzat marile întreprinderi de înaltă tehnologie că îşi neagă rolul, subliniind că informaţiile furnizate de Edward Snowden au ajutat reţelele teroriste. Chiar şi principiile libertăţii de expresie sunt de ajutor pentru terorişti, SI „capitalizând libertatea de expresie occidentală”. Şeful GCHQ a precizat că SI se distinge de predecesorii săi în securitatea operaţiunilor, prezentând o sfidare mai mare pentru serviciile de securitate. „Teroriştii au găsit întotdeauna mijloace de a-şi ascunde operaţiunile. Dar astăzi, tehnologia mobilă şi smartpfonurile au crescut exponenţial opţiunile disponibile”.
Motivând că este necesar ca GCHQ să poată intra în dezbateri asupra vieţii private, Hannigan a declarat: „cred că avem de relatat o bună istorie. Va trebui să demonstrăm că suntem responsabili de datele pe care le folosim pentru protejarea oamenilor, aşa cum sectorul privat este din ce în ce mai mult sub presiune pentru a arăta cum filtrează şi vinde datele clienţilor. GCHQ este bucuros să facă parte dintr-o dezbatere serioasă asupra vieţii private în era numerică”. Potrivit normelor retorice obişnuite ale înalţilor responsabili ai serviciilor secrete din Marea Britanie, principiile libertăţii de expresie sunt probleme fierbinţi. Dar ordinea de zi din spate este bine cunoscută – agenţiile serviciilor secrete britanice motivează că sunt prea puţin creditate pentru a proteja libertăţile civile, dar în final vor fi ţinta oprobiului în cazul eşecului prevenirii unui atac. În consecinţă, ele fac presiuni asupra guvernelor în fiecare an pentru a obţine din ce în ce mai multe puteri, câte o mică etapă de fiecare dată.
Comentariile lui Hannigan vin după ce directorul FBI, James Commey, a cerut „o soluţie legislativă sau reglementatorie” pentru utilizarea societăţilor de tehnologie a expansiunii codificării pentru protejarea vieţii private a utilizatorilor. Comey a declarat că „pendula post-Snowden a mers prea departe într-o direcţie, în sensul fricii şi neîncrederii”.
Hannigan, născut în Glouchestershire, nu departe de baza GCHQ, l-a consiliat pe premierul britanic asupra luptei contra terorismului, serviciilor secrete şi politica de securitate. Înalt funcţionar la Foreign Office, Hannigan i-a succedat lui Sir Iain Lobban în fruntea acestui organism de supraveghere cu sediul la Cheltenham.
Printre apărătorii protecţiei vieţii private care au reacţionat la comentariile lui Hannigan s-a numărat şi directorul adjunct al Privacy International, Eric King: „este dezamăgitor să vezi noul director al GCHQ -referindu-se la Internet – cel mai mare instrument pentru inovaţie, acces la educaţie şi comunicare cunoscut vreodată de umanitate – ca la o reţea de comandament şi control pentru terorişti”.
