Peste 270 de copii cu handicap profund, sever şi asociat sunt înscrişi la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Delfinul” din Constanţa. Copiii sunt cuprinşi în 22 de clase, dintre care două pregătitoare şi două grupe de grădiniţă. În şcolile speciale, evaluarea şi notarea elevilor se face pe calificative până la terminarea celor zece clase pentru că în învăţământul special zece clase sunt obligatorii. După ce au terminat aceşti zece ani, elevii, în funcţie de abilităţile practice, urmează Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Albatros”.
Se lucrează în echipă
„Avem profesor psihopedagog şi profesor educator care lucrează în parteneriat. Găsim metode pentru a-i ajuta pe copii. Folosim foarte mult pictogramele, aranjamentul clasei pe ateliere. Este o altfel de desfăşurare a orelor, diferit. Sunt organizate module, fiecare modul are o activitate, în fiecare zi se schimbă cele patru activităţi şi sunt afişate pentru că mulţi copii sunt nonverbali. Cei doi profesori, după ce se termină programul, îşi fac orarul pentru a doua zi pentru fiecare copil. Pe lângă cei doi profesori copiii beneficiază de logoped şi de cultură fizică medicală, adică de kinetoterapie şi de psihodiagnoză. Suntem o echipă. Grupa, conform legii, trebuie să fie formată din patru elevi, dar noi avem şi câte opt”, ne-a spus directorul Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Delfinul”, Maria Cipu.
Ce ştiu copiii să facă la finalul clasei a X-a?
La „Delfinul” sunt şcolarizaţi copii cu diferite deficienţe, cum ar fi autism, sindrom Dawn, deficienţe senzoriale sau handicap locomotor asociat cu debilitate mintală. Cu toate acestea, elevii reuşesc, cu sprijinul specialiştilor, să comunice şi să dobândească anumite deprinderi. „În momentul în care termină clasa a X-a, noi suntem mulţumiţi dacă verbalizează, dacă pot să comunice, să se simtă că pot face parte din această societate. În primul rând socializarea este foarte importantă, după aceea o miniprofesionalizare este necesară, pentru că, de fapt, îi îndrumăm, în funcţie de abilităţile lor, la ce ar fi mai buni în viitor. Unii copii urmează Centrul pentru Educaţie Incluzivă Albatros, la specializările cofetari-bucătari, estetică sau masaj. Căutăm să-i profesionalizăm pe domeniul pentru care au abilităţi. Unii dintre ei încep să intre într-un regres însă îi încurajăm să participe la activităţi la ONG-uri”, mai spune managerul.
„Fetiţa mea nu socializa”
Reacţiile părinţilor care au copii cu nevoi speciale sunt diferite. Unii apelează din timp la specialişti, dar alţii nu vor să accepte situaţia, fapt ce conduce la agravarea bolii. „Copilul meu are retard şi autism. De anul acesta este la şcoală, în clasa I. Până acum sunt mulţumită de evoluţia copilului. Învaţă de toate la şcoală. În primul rând socializarea pentru că fetiţa mea nu socializa, nu pleca de lângă mine, acum e de nota 10, nu am cuvinte să spun cât de mulţumită sunt”, ne-a spus o mămică ce vine în fiecare zi la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Delfinul” cu copilul său.
În ajutorul copiilor cu deficienţe se alătură profesorii itineranţi, care merg pe teren la cazurile speciale, dar şi profesorii de sprijin, care secondează dascălii în activitatea didactică pentru elevii care merg deja în şcoli.
