Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, susține că trebuie respinsă ordonanţa de urgență privind interceptările din dosarele penale, emisă acum două săptămâni de Guvernul Cioloș. Actul normativ a umplut vidul legislativ lăsat de Curtea Constituțională după decizia prin care s-a interzis sprijinul acordat procurorilor de către serviciile secrete în administrarea probelor (interceptări, filaje, infiltrări în rețele de contrabandă cu arme, droguri, carne vie, spionaj, organizații teroriste, decriptări etc). E vorba de declararea ca neconstituțional a articolului 142 (1) din capitolul “supravegherea operativă” din Codul de Procedură Penală, (care conținea sintagma “ alte organe specializate ale statului”).
ICCJ a admis probele obținute de procurori cu sprijinul serviciilor secrete
OUG-ul Guvernului a produs deja efecte: Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat, luni, ca fiind legale probele obținute cu sprijinul SRI într-un dosar penal.
Tot ieri, Biroul Permanent al Senatului a stabilit calendarul dezbaterilor în comisii a ordonanţei de urgenţă privind interceptările, data limită pentru raportul pe fond fiind 13 aprilie, în condiţiile în care termenul de adoptare tacită este 4 mai.
În actul normativ care umple vidul legislativ, ministrul Justiției Raluca Prună a propus, iar Guvernul a adoptat, ca procurorii să folosească tot tehnica SRI-ului de interceptări, iar în privința luptei antitero, a spionajului și a infracțiunilor de trădare să se dea posibilitatea ca SRI să se implice ca “organ special de anchetă”, deoarece acum este singura instituție care are specialiști în domeniu. Activitatea SRI de “organ special de urmărire penală” urmează să fie supravegheată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de un judecător anume desemnat de către acesta.
Regimul de urgență al discutării în Parlament a ordonanței guvernului arată nerabdarea cu care aleșii vor să scape de interceptările făcute de în dosarele penale, sub supravegherea judecătorilor de drepturi și libertăți și a celor de cameră preliminară.
Orice interceptare sau altă acțiune operativă este avizată/cenzurată atât de un judecător de drepturi și libertăți, care emite mandatul, cât și de doi judecători de cameră preliminară de la instanțe diferite, care au rolul de a analiza legalitatea administrării probelor.
“Cu acțiuni operative controlate de Parlament, Viktor Bout, ofițer KBG, nu ar fi fost capturat”
Călin Popescu Tăriceanu a propus chiar un centru național de interceptări sub controlul parlamentarilor. “Dacă Parlamentul, în care a fost găsit un număr prea mare de aleși implicați în fapte de corupție, va controla interceptările, oare câți parlamentari vor mai pica? Cu Parlamentul la butoane, adio marea anticorupție! Cel mult, răzbunări”, ne-a declarat un specialist care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Expertul consultat de România liberă a mai susținut că nici o instituție internațional, cu care avem parteneriate NU va colabora cu România în combaterea terorismului sau al traficului de arme, spre exemplu, dacă informațiile ar putea ajunge la un parlamentar și de aici, la cei căutați.
“Sunt sigur că, dacă interceptările, infiltrările ar fi fost controlate de parlamentarii români, celebrul traficant de arme, Victor Bout, fost ofițer KGB, nu ar fi fost niciodată capturat. La prinderea acestuia, partea română a avut o mare contribuție, recunoscută de partenerii noștri externi” ne-a declarat specialistul.
