12 C
București
duminică, 28 noiembrie 2021
AcasăSpecialSlovacia. Andrej Kiska, primul preşedinte fără trecut comunist

Slovacia. Andrej Kiska, primul preşedinte fără trecut comunist

Prin alegerea la al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor din Slovacia a lui Andrej Kiska, un independent şi euro-entuziast, slovacii au refuzat să îşi vadă ţara condusă de un singur partid. Kiska a sedus cele 4 milioane de electori prin imaginea sa de binefăcător, rămas în afara afacerilor de corupţie care au afectat în ultimii ani clasa politică. El a obţinut 59,4% din voturi, în timp ce adversarul său, premierul Robert Fico, a obţinut doar 40,6%.

Când s-a lansat în cursa prezidenţială, primul ministru slovac, social-democratul Robert Fico, nici nu se gândea că se va găsi în situaţia foarte dificilă din al doilea tur. La 49 de ani şi după aproape 20 de ani petrecuţi în politică, bucurându-se de o popularitate care ar face invidioşi predecesorii săi, partidul său Smer-SD deţinând aproape toate pârghiile puterii, Fico s-a trezit cu un adversar novice în ­politică, dar ajuns în fruntea son­dajelor.

Aproape necunoscut în urmă cu un an, total fără experienţă politică, multimilionarul şi filantropul Andrej Kiska, 51 de ani, a devansat în primul tur al prezidenţialelor ceilalţi 12 adversari ai şefului guvernului. El a surclasat şi cei doi principali candidaţi independenţi, Radoslav Prociazka, deputat şi jurist ambiţios, de 41 ani, format în Statele Unite, şi Milan Knazko, 68 ani, fost actor şi ex-ministru, unul dintre liderii „revoluţiei de catifea” din noiembrie 1989, la ­Bratislava, ambii totalizând 35% din sufragii. Şefii partidelor tradiţionale au obţinut mai puţin de 3%. Eşecul lor confirmă respingerea electorilor, în special liberali şi conservatori, pentru partidele şi oamenii politici instalaţi după sfârşitul comunis­mului.

Vot anti-Ficoj

Potrivit presei de la Bratislava, aceste prezidenţiale au reprezentat un referendum asupra guvernului lui Robert Fico, premier din 2006  până în 2010 şi apoi din 2012, în această ţară membră a Uniunii Europene şi a zonei euro. Alegerea lui în funcţia supremă în stat ar fi dat formaţiunii sale Smer-SD controlul preşedinţiei, Parlamentului (83 locuri din 150) şi guvernului, o situaţie inedită de la declararea independenţei Slovaciei în 1993. „L-am votat pe Kiska pentru a-l împiedica pe Fico să câştige. El este avid de putere şi nu am vrut ca ţara mea să fie condusă de un singur partid”, declara pentru AFP o tânără de 20 de ani. Pentru prima oară, populistul Fico nu a evaluat noua tendinţă şi schimbarea opiniei publice, care nu se mai orientează la dreapta sau la stânga, ci contra politicii, arată analistul Dag Danis în cotidianul praghez Dnes. Fico este acuzat că doreşte să-şi întărească prerogativele deja importante de prim-ministru prin amendamente constituţionale, în cazul în care ar fi ales în fruntea ­statului. El nu va demisiona din postul de premier şi va încerca să păstreze postul de prim-ministru până la finele ­mandatului său, în 2016, în ­pofida unei autorităţi afectate, ­analistul Gregorij Meseznikov subliniind că „politicienii autoritari ca el nu demisionează niciodată de bunăvoie”. Fico critică marile multinaţionale, dar a primit favorabil investitorii străini şi a reuşit să menţină pacea socială, în timp ce rata şomajului este de 13,6%.

El cultivă în paralel o imagine de mascul viguros, un fel de Vladimir Putin, şi susţine că este un apărător al săracilor, asigurându-şi un capital politic solid datorită măsurilor contra austerităţii, temperate de o disciplină bugetară.

În sistemul parlamentar slovac, premierul dispune de majoritatea puterilor, dar preşedintele, în pofida prerogativelor limitate, este ales prin vot direct.

Pro-occidental

Meseznikov estimează că noul şef al statului este „mai puţin experimentat decât Fico, dar este un om politic favorabil democraţiei, economiei de piaţă şi unei orientări pro-occidentale a politicii externe”. El consideră că nu există un risc imediat, singurul risc fiind ca premierul Fico, odată învins, să caute un conflict cu noul preşedinte al ţării.

„Vreau să mulţumesc alegătorilor care mi-au dat un mandat puternic. Voi îndeplini toate promisiunile pe care le-am făcut. Am promis că voi fi preşedintele tuturor cetăţenilor, voi lucra pentru unirea şi motivarea oamenilor, pentru a fi mândri de ţara noastră, pentru ca oamenii să se simtă bine aici”, a declarat Kiska în faţa presei după anunţarea rezultatelor scrutinului.

Mulţi electori slovaci consideră că alegerea lui Kiska reprezintă „un aer proaspăt în politică”, el nefiind corupt, ca alţi politicieni. Înaintea celui de-al doilea tur, campania electorală s-a axat pe tema religiei, problemă sensibilă în această ţară de 5,4 milioane locuitori din care circa 60% se declară catolici. Fervent comunist înaintea căderii regimului totalitar în 1989, ­Fico a evocat copilăria sa într-o familie catolică şi nu a ezitat să-şi acuze ­rivalul că ar fi apropiat de scientologie. Frontul „anti-Fico” a provocat o vie reacţie din partea premierului, care a încercat să-şi descalifice ­adversarul pedalând pe „lipsa acestuia de experienţă” şi l-a acuzat că ar fi un „uzurier”, aluzie la activităţile lui Kiska în societăţi de microcredit pe care le-a înfiinţat în anii 1990, alături de fratele său, înainte de a-şi vinde activele în 2005 unui mare grup bancar, pentru a se consacra filantropiei. Devenit multimilionar, el a creat fundaţia „Bunul înger”, care susţine financiar familiile sărace cu copii afectaţi de cancer sau alte maladii grave. Kiska, care a repins cu vehemenţă etichetele lansate de rivalul său la prezidenţiale, beneficiază de o susţinere importantă, mai ales în Bratislava şi în alte mari oraşe din ţară.

Scandalul „Gorilla“

Un scandal de corupţie şi dispute asupra salvării euro au înclinat balanţa spre stânga în Slovacia la alegerile din 2012. Pentru prima oară în istoria sa de 18 ani, pentru Slovacia a început o guvernare condusă de un partid unic, social-democratul Smer-SD, condus de avocatul Robert Fico. Oricât de impresionantă a fost victoria stângii, Fico nu a avut nimic de-a face cu ea. Victoria a fost influenţată de un devastator scandal de corupţie. Un fişier de supraveghere, care a fost copiat de serviciile secrete în 2006 şi denumit „Gorilla“, a fost afişat pe internet. Constituit din 12 conversaţii interceptate într-un apartament din Bratislava, „Gorilla“ a surprins politicieni de dreapta şi proprietarul influent al unui grup de capital discutând despre mită de milioane de euro din vânzări imobiliare trucate şi despre măsluirea sau falsificarea ofertelor publice. Ministrul de Interne a declarat fişierul „autentic” şi, brusc, Fico a devenit o alternativă stabilă. Prezenţa lui Fico a fost menţionată în înregistrări, dar el a refuzat să recunoască în mod clar că venise în acel apartament. În timpul „domniei sale” ancheta asupra afacerii „Gorilla“ s-a oprit, agentul serviciilor secrete care era vecin cu apartamentul în cauză a fost demis şi originalele înregistrărilor au fost şterse. Smer a refuzat atunci să comenteze eventualele legături între partid şi corupţie şi şi-a centrat campania electorală pe problemele sociale, declarând că ­„oamenii merită certitudini” în timp ce SDKU, principalul partid de dreapta, cel mai afectat de afacere, a început „marşul sinucigaş”, negând în bloc.

Rezultatele alegerilor au fost mult mai rele pentru dreapta politică decât se estimase. Partidul de stânga al lui Fico a profitat de conjunctură. Cum numeroşii alegători de dreapta nu s-au mai prezentat la urne, contrar alegătorilor de stânga, Smer a obţinut peste 50% din locurile din Parlament şi a putut forma noul guvern. Era o nouă domnie pentru Fico şi partidul său şi începutul visului prezidenţial. Sentimentul că politicienii veroşi sunt vinovaţi pentru incapacitatea statului de a asigura funcţiile de bază este foarte răspândit printre slovaci şi la actualul scrutin preziden­ţial Fico a unit resentimentele faţă de acapararea pârghiilor puterii de către el şi partidul său, ca şi temerile privind viitorul Slovaciei în cazul în care ar fi ajuns în fruntea statului, o funcţie pe care dorea să o exercite mai autoritar.  

Cele mai citite

Rareș Bogdan va fi ministru

Rareș Bogdan va fi ministru în timpul guvernării PNL - PSD - UDMR. Chiar Rareș Bogdan a anunțat că va primi o asemenea funcție,...

Ziua Națională în pandemie se va ține sub supravegherea medicului

Ziua Națională în pandemie va fi marcată cu măsuri speciale de protecție, decise la nivelul municipiului București și al fiecărui județ. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru...

Campionii la rugby ai României sunt blocați în Africa de Sud

Campionii la rugby ai României sunt blocați în Africa de Sud, din cauza pandemiei de Covid. Din Africa de Sud trebuie repatriați 39 de români,...
Ultima oră
Pe aceeași temă