15.2 C
București
joi, 23 septembrie 2021

Siguranţa alimentară: România va putea hotărî dacă acceptă cultivarea organismelor modificate genetic

Parlamentul European a votat pentru a permite statelor membre să decidă dacă acceptă sau nu cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, în limitele impuse de UE.

Până acum, autorităţile statale invocau presiunea Comisiei Europene când justificau cultivarea OMG-urilor – acesta fiind şi cazul României.

„Tot ce s-a întâmplat aici are efecte benefice în sensul responsabilizării statului. Electoratul poate face presiuni şi autorităţile nu mai pot spune că << aşa vrea UE>>. Ai dreptul acum să te opui, dacă doreşti asta”, explică Daciana Sârbu, europarlamentar PSD şi membră în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. Aceasta a votat pentru adoptarea noului regulament, în data de 5 iulie 2011.

Cultivarea OMG-urilor a fost unul dintre cele mai importante şi mai dificile subiecte ale ultimei sesiuni din Parlamentul European. Chiar dacă votul a trecut cu 548 voturi pentru, 84 împotrivă şi 31 abţineri, au existat divergente de opinii între membrii aceluiaşi grup sau stat.

Un singur europarlamentar român a dat vot negativ propunerii

Majoritatea covârşitoare a europarlamentarilor români a dat un vot pozitiv noului regulament, excepţia fiind Dăncilă Viorica, europarlamentar PSD şi membră a Comisiei pentru Agricultura (vezi vot aici).
Am încercat să aflăm motivele pentru care a decis să voteze împotriva noului regulament, însă, iniţial, europarlamentara a refuzat să ofere lămuriri. „Eu nu fac parte din Comisia pentru Mediu şi Sănătate Publică, aşa că nu vreau să intervin peste colegii mei pe subiectul acesta. În momentul de faţă mă ocup de problema fondurilor pentru persoanele dezavantajate, care au suferit diminuări drastice la nivel european şi naţional, şi faţă de care ne exprimăm nemultumirea”.

În cele din urmă ne-a explicat de ce discuţia privind OMG-urile este un subiect controversat. „ Din punct de vedere economic, argumentele sunt pro OMG-uri, fiindcă acestea conduc la costuri mult mai reduse; din punct de vedere al securităţii alimentare sunt argumente contra. Totodată, nu există studii ştiinţifice solide, care să susţină sau să condamne OMG-urile”.

Exact aceleaşi motive au condus însă la opţiunea pentru un vot pozitiv dat noului regulament, în cazul altor europarlamentari. „Nu e foarte clar dacă şi cum afectează organismul aceste OMG-uri. Am cerut interzicerea până la momentul în care se va putea demonstra că nu există nici un pericol pentru sănătatea oamenilor”, îşi justifică votul Daciana Sârbu.

Tot Daciana Sârbu atrage atenţia că agricultorii din România au o poziţie favorabilă faţă de OMG-uri, din raţiuni economice. „In România marii fermieri susţin că pentru ei aceste seminţe sunt o soluţie de a-şi creşte veniturile şi de a face agricultura. Eu cred că singurii câştigători sunt puţinii producătorii de seminţe – există un monopol în acest sens pe piaţă. Nu cred că e bine ca aceştia să dicteze ce consumăm noi”, explică europarlamentara.

Studii ştiinţifice incerte

Până la momentul de faţă nu există o poziţie fermă a mediului ştiinţific vizavi de organismele modificate genetic. Deşi legislaţia europeană prevedea ca organismul EFSA (European Food Safety Authority – Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară) să realizeze o evaluare detaliată a efectelor pe termen lung ale plantelor modificate genetic, aceasta nu a avut loc.

Totodată, studiile şi concluziile propuse de EFSA nu puteau fi verificate de statele membre, explică Oana Antonescu, europarlamentar PDL în grupul PPE, membră în Comisia pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă Alimentară. „Rezolvarea problemei OMG-urilor ar trebui să vină din zona studiilor ştiinţifice. Personal, îmi doresc că acestea să ajungă la un consens în privinţă lor, să aflăm dacă sunt periculoase sau nu”, încheie europarlamentara, care a votat pentru adoptarea noului regulament.

Noile prevederi, votate în data de 5 iulie în cadrul sesiunii Parlamentului European, urmează să fie discutate în Consiliu. Cel mai probabil, din cauza divergenţelor la nivelul statelor în privinţă OMG-urilor, va dura până la adoptarea unei decizii finale.

Şase ţări europene au o tradiţie în a contesta cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor: Austria, Franta, Grecia, Ungaria, Germania şi Luxemburg. Această a condus la reacţii negative din partea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar statele erau în pericol de a fi date în judecată de companiile producătoare de seminţe modificate genetic.


SUA, Canada, Argentina si Brazilia se bazează foarte mult pe cultivarea dar şi pe producerea de seminţe modificate genetic, şi au criticat în repetate rânduri deciziile UE de interzicere a acestora.

STATISTICI:
70% dintre români au auzit de OMG-uri. La nivel european, procentul este de 84 %
42% dintre români consideră că OMG-urile sunt dăunătoare. La nivel european, procentul este de 52%
61 % dintre europeni nu doresc încurajarea cultivării OMG-urilor
(sursă: Eurobarometrul 341, octombrie 2010)

Ultima oră
Pe aceeași temă