Descoperire de ultimă oră în centrul vechi al Constanţei, spaţiu încărcat de istorie, o zonă ofertantă din punct de vedere arheologic. Cu ocazia lucrărilor de schimbare a reţelei de conductă apă şi canal din acest perimetru, au ieşit la lumină urme ale civilizaţiei străvechi pe acest tărâm dintre Dunăre şi Marea Neagră. Mai precis, cei care săpau la intersecţia bulevardului Regina Elisabeta cu Strada Arhiepiscopiei au fost surprinşi de ceea ce au găsit într-o zi obişnuită de lucru şi anume resturile trainice ale unei clădiri cu sistem de încălzire pe sub pardoseală.
Instalaţie de încălzire din perioada romano-bizantină
„Am reuşit de data aceasta să extindem un pic săpătura faţă de planul iniţial dictat strict de necesităţile constructorului şi au apărut resturile unei clădiri foarte masive din blocuri de calcar paralelipipedice, legate cu mortar, şi o parte din interiorul clădirii, care era dotat aşa numitul hipocaust, un sistem de încălzire pe sub pardoseală. Este interesantă structura în sine”, ne-a spus reprezentantul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Octavian Mitroi, membru al echipei de cercetare de la faţa locului. Specialiştii în arhologie mai spun că, după caracteristicile mortarului, ar fi vorba de o clădire din perioada romano-bizantină, între 300 şi 550 d.Hr. În plus, pe linie de obiecte, nu s-a găsit mare lucru. „Din păcate nu am găsit alte elemente de datare pentru această perioadă, precum monedele, şi chiar şi fragmentele ceramice au fost foarte rare”, a completat Octavian Mitroi.
Avem comoara. Ce facem cu ea?
Reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Arheologie Naţională de la Constanţa sunt de părere că momentan cercetarea nu prea mai poate fi extinsă. „Încercăm să obţinem o cercetare de salvare, o săpătură cum se face în arheologie, săpat la mână, nu mecanic, şi să descărcăm de sarcină arheologică acest teren, să ştim exact ce avem, desenăm, pozăm, punem pe plan, strângem materialul care apare, şi poate vom mai ştergem o pată albă pe harta arheologică a Tomisului”, a subliniat Mitroi. Interesant este şi faptul că în această zonă, chiar în intersecţia bulevardului Regina Elisabeta cu strada Arheipiscopiei, cu prilejul altor săpături arheologice, s-au mai găsit urme de clădire cu hipocaust, iar lunile următoare, când o altă firmă se va ocupa de decopertarea întregului pavaj este posibil ca arheologii să afle şi mai multe detalii despre tezaurul cetăţii Tomis.
Oraş suprapus peste istorie
Peninsula Ovidiu este locul cele mai multe rămăşiţe ale vechii civilizaţii. Vizavi de recenta descoperire din 2013, în apropierea actualei Catedrale arhiepiscopale, se află ruinele unor locuinţe antice. Apoi, la câţiva metri mai în jos, dăm de ruinele termelor romane şi de edificiul roman cu mozaic. De când resturile anticei clădiri au văzut lumina zilei, locul este mai mereu înconjurat de turişti şi localnici, dornici să vadă şi să afle ce anume a fost ascuns atât timp în întunericul asfaltului. „Cred că dacă s-ar mai săpa în partea în peninsula Ovidiu s-ar găsi tot felul de vestigii. Ai un sentiment aparte să descoperi urme de locuire din vechiul oraş. M-a impresionat faptul că materialul de lucru s-a păstrat în stare atât de bună. Foarte interesant”, a fost de părere un turist.
