Într-un demers mai puţin obişnuit pentru o ţară UE, 650.000 de croaţi au semnat o petiţie, la solicitarea veteranilor de la Vukovar (est), pentru a cere convocarea unui referendum privind reducerea drepturilor minorităţii sârbe, au anunţat vineri organizatorii.
“Am strâns 650.000 de semnături, ceea ce este suficient pentru a cere organizarea unui referendum”, a declarat pentru AFP Dragutin Glasnovici, un reprezentant al unui grup de asociaţii ce regrupează atât victime ale războiului, cât şi foşti refugiaţi croaţi.
Potrivit acestei iniţiative, faţă de care Guvernul este ostil, o minoritate va putea folosi oficial limba maternă şi aflabetul doar în regiunile în care reprezintă cel puţin 50 la sută din populaţie.
Această propunere de reducere a drepturilor ar afecta oficial toate minorităţile din ţară, dar ea vizează de fapt minoritatea sârbă.
Obiectivul este de a împiedica folosirea oficială a alfabetului chirilic – utilizat de sârbi – la Vukovar, oraş aproape ras de pe faţa pământului de forţele sârbe în timpul conflictului croato-sârb din 1991-1995.
Organizaţiile intenţionează să predea miercuri semnăturile Parlamentului, dar Guvernul Croaţiei, ţară care a aderat în iulie la Uniunea Europeană, a avertizat deja că va împiedica organizarea unui referendum printr-o revizuire a Constituţiei.
“Atât timp cât sunt prim-ministru, acest referendum nu va avea loc“, a declarat recent şeful Guvernului Zoran Milanovici.
“Există limite dincolo de care nu putem tolera presiuni împotriva minorităţilor (…). Croaţia a construit timp de 20 de ani un sistem de drepturi (…), iar semnăturile nu mă descurajează pentru că eu cred că este vorba despre o iniţiativă proastă şi rău-intenţionată“, a continuat Milanovici.
Dar unul dintre organizatorii petiţiei, Vlado Iljkici, a declarat, vineri, la Vukovar că premierul “ar trebui să înţeleagă mesajul” semnatarilor.
“Cele 650.000 de persoane au spus clar că opinia lor este foarte diferită de ceea ce este pe cale să facă premierul”, a declarat el presei.
Legea actuală prevede folosirea limbii şi a alfabetului unei minorităţi în localităţile unde aceasta reprezintă o treime din populaţie, ceea ce este cazul pentru sârbii din Vukovar, unde aceştia reprezintă 35 la sută dintre cei 28.000 de locuitori.
Pentru a cere organizarea unui referendum, o iniţiativă trebuie să strângă semnăturile a cel puţin 10 la sută din electorat, respectiv aproximativ 400.000 de semnături.
Asociaţiile cer referendumul după ce Guvernul de centru-stânga a decis în septembrie să introducă utilizarea panourilor bilingve pe clădirile publice din Vukovar.
Incidente au izbucnit apoi între poliţie şi manifestanţi care au distrus aceste indicatoare în mai multe rânduri.
Sârbii reprezintă cea mai mare minoritate din ţară, cu 4 la sută dintre cei 4,2 milioane de locuitori ai Croaţiei.
După proclamarea independenţei de Iugoslavia, separatiştii sârbi susţinuţi de armata federală iugoslavă şi regimul aflat la putere la Belgrad au lansat în august 1991 o campanie militară împotriva Vukovar.
Aproximativ 1.600 de persoane, dintre care 1.100 de civili, au fost ucise în câteva luni în timpul asediului şi după căderea oraşului, iar circa 20.000 de croaţi au fost expulzaîi din Vukovar.
