Apele din primul strat subteran tind sa revina la nivelul natural datorita declinului activitatii de irigatii, iar apele subterane cantonate in sistemul acvifer sud-dobrogean au caracteristici de potabilitate, a anuntat echipa romano-norvegiana de cercetatori care a incheiat si predat recent un "Studiu-pilot al acviferelor din Dobrogea de Sud in vederea implementarii Directivei cadru a Apelor si a Directivei Depozitelor de Deseuri”.
100.000 euro pentru controlul poluarii apelor subterane
Proiectul cercetare, in valoare de 100.000 euro, a fost finantat in totalitate de Guvernul Norvegiei. Echipa a reunit specialisti de la Departamentul de Cercetare de Geologie si Geofizica Ambientala al Universitatii Bucuresti, condusi de catre prof. dr. ing Florian Zamfirescu, seful catedrei de Hidrologie, si cercetatori de la Institutul de Geotehnica Norvegian, condusi de catre dr. Kim Rudolph Lund, hidrogeolog. Scopul cercetarii a fost acela de a oferi un suport viitoarelor actiuni de prevenire si control al poluarii apelor subterane, conform implementarii Directivei-cadru a Apelor 2000/60/EC si a Directivei Depozitelor de Deseuri 99/31/EC. Pentru prima data in Romania, o data cu desfasurarea acestui studiu, s-au folosit tehnici de ultima ora in domeniul hidrogeologiei: “Sistemul acvifer sud-dobrogean (format din acviferul sub presiune Jurasic – Barremian si acviferul freatic Sarmatian aflate in interdependenta) a fost studiat prin hidrochimie izotopica, prospectiuni geofizice, analiza morfostructurala, sisteme GIS, modelare tridimensionala. Integrarea rezultatelor obtinute prin aplicarea acestor metode intr-un model, utilizat la simularea diferitelor scenarii de management posibile, conduce la stabilirea unor masuri de prevenire si control al poluarii apelor subterane, in conformitate cu Directiva-cadru a Apelor 2000/60/EC”, a explicat prof. univ. dr. ing. Florian Zamfirescu.
Captarile Cismele si Basarabi, vulnerabile la poluare
Specialistii au realizat o harta a vulnerabilitatii apelor subterane la poluare – instrument de lucru extrem de util pentru definirea masurilor de protectie din cadrul Planului de management cerut de Directiva-cadru a Apelor.
Pentru toata partea romaneasca a sistemului acvifer sud-dobrogean a fost realizat un model hidrogeologic tridimensional la scara regionala. Cu ajutorul acestui model a fost simulata comportarea in exploatare a celor mai importante captari de ape subterane din Dobrogea de Sud, ceea ce a permis o prima estimare a resurselor de ape subterane disponibile.
Tot prin simulare, a fost studiat transportul de poluanti. Concluzia a evidentiat care sunt cele mai vulnerabile captari. Intre acestea au fost enumerate captarile Cismele si Basarabi.
Supraveghere atenta a captarilor in jurul Lacului Techirghiol
Desi apele subterane cantonate in sistemul acvifer sud-dobrogean au caracteristici de potabilitate, cercetatorii au inregistrat cateva contaminari locale cu nitrati. Cauzele sunt practicile agricole neoptimizate, depozitarea incorecta a gunoiului de grajd in localitatile Adamclisi, Deleni, Independenta, Biruinta si Tatlageac. Studiul recomanda totodata “supravegherea cu maxima atentie in perioada verii a captarilor din zona de coasta si din jurul lacului Techirghiol”, in contextul legaturilor hidraulice cu apele de suprafata si a diferentelor mari dintre cantitatile de apa exploatate in sezonul cald fata de cel rece.
