Reuniunea liderilor europeni cu premierul turc, Ahmet Davutoglu, convocată de urgenţă și care a avut loc, luni, la Bruxelles, a avut ca temă centrală criza migraţiei. Europenii doresc cu orice preţ reducerea afluxului de migranţi (între 15.000 şi 20.000 pe săptămână) pe coastele Greciei şi, potrivit unor surse de la Bruxelles, de acum doar refugiaţii sirieni vor fi acceptaţi. Numai că fluxul continuă şi închiderea frontierelor transformă Grecia într-un imens câmp umanitar.
Potrivit declaraţiei finale a reuniunii, citată de presa franceză, participanţii la summit au stabilit un program ambiţios, cu măsuri şi decizii legate de afluxul masiv de refugiaţi spre vestul Europei – închiderea „rutei Balcanilor“ urmată de miile de doritori de azil care încearcă să ajungă în Germania şi Scandinavia ; asigurarea susţinerii Turciei; susţinerea în special a Greciei; restabilirea spaţiului Schengen. De asemenea, liderii europeni au încercat să refacă piesele unei Uniuni Europene în plină „dez-uniune“, cum relatează media franceză.
Săptămâna trecută, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a încercat o reconciliere între statele din Vest şi cele din Est. Le Monde precizează că proiectul concluziilor summitului de luni prevede recunoaşterea punctului de vedere apărat de ţările din Estul Uniunii şi din Balcani, care susţin închiderea frontierelor şi refuză, în majoritate, găzduirea refugiaţilor. Ruta Balcanilor va fi închisă, precizează textul, care se laudă cu revenirea „unei depline aplicări a codului frontierelor Schengen“ la finele anului.
Versiunea provizorie nu denunţă decizia unilaterală a Austriei de a instaura o cotă de imigranţi, ceea ce a dus la închiderea tuturor frontierelor din Balcani. Viena va putea să refuze participarea la sistemul de repartizare a refugiaţilor între statele membre, estimând că deja a acceptat suficienţi doritori de azil (37.500).
„Călcâiul lui Ahile“
În Grecia situaţia se agravează cu fiecare zi, cu 30.000 de candidaţi la azil blocaţi, şi premierul Alexis Tsipras a cerut „măsuri de urgenţă absolută”. El a deplâns strategia de izolare a ţării sale şi şi-a invitat partenerii să aleagă între „frică şi rasism şi solidaritate“. Grecia pare neputincioasă, redusă la speranţa de a vedea în sfârşit funcţionarea mecanismului de relocalizare pentru 160.000 de refugiaţi, adoptat în toamna anului trecut. Cu mai puţin de 1.000 de persoane relocalizate, bilanţul este „ridicol“, admite un diplomat la Bruxelles.
Textul final subliniază că „UE va susţine Grecia în acest moment dificil şi va face maximum pentru ajutarea gestionării situaţiei“. Este vorba de a înfrunta „o situaţie umanitară foarte dificilă în teren, precizează documentul, invitând la un răspuns masiv, „imediat şi adecvat“ pentru a răspunde necesităţilor ţării şi a zecilor de mii de nefericiţi pe care îi găzduieşte.
Ankara promite, dar condiţionează
În timp ce „planul de acţiune“ semnat între Ankara şi Bruxelles în noiembrie 2015 a rămas pentru moment literă moartă, premierul turc, Ahmet Davutoglu, a confirmat că acordul de readmisie încheiat între Grecia şi ţara sa va fi respectat: cei care nu vor putea pretinde azil vor fi rapid retrimişi în Turcia. Ankara nu a avansat nici o cifră şi bunăvoinţa sa va fi condiţionată de progresul negocierii asupra liberalizării vizelor pentru cetăţenii turci care vor să meargă în Europa.
În ajunul summitului, Turcia a afişat alt gest de „bunăvoinţă“: a acceptat in extremis prezenţa unei misiuni NATO în apele sale teritoriale. După o negociere de trei săptămâni, această operaţiune de supraveghere şi de informare care vizează reţelele de călăuze pentru migranţi, poate demara.
