Invazia tehnologiei, de la computere la telefoane inteligente, ne-a îndepărtat de scrisul de mână. Cei mai afectați sunt elevii, specialiștii constatând că este mult mai eficient, în procesul de învățare, să transcrii notițele de mână, și nu pe un ecran rece, cu led.
Muzeul Național Cotroceni, împreună cu nou înființata agenție de comunicare și PR PiArt Vision au organizat marți un eveniment dedicat tocmai scrisului de mână. La „Ora de caligrafie” au participat elevii Școlii gimnaziale nr. 1 „Sf. Voievozi” din București, care se pregătesc de noul an școlar, dar și filosoful și eseistul Mihail Șora, actrița Maia Morgenstern, violonistul Alexandru Tomescu, Andreea Răducan, președinta Federației Române de Gimnastică, artistul Cornel Ilie și jurnalista Amalia Enache.
„România are numeroase probleme și suficient de multe soluții. Educația este o mare problemă și în același timp o soluție foarte bună. La baza educației stă scrisul de mână. Atunci când scriem un cuvânt cu mâna, ni-l însușim. Într-o vreme în care nu se mai face caligrafie în școli, ne-am gândit să organizăm o oră specială de caligrafie la Muzeul Național Cotroceni”, a declarat Călin Hera, co-founder PiArt Vision.
Disciplina minții
Filosoful Mihail Șora a povestit că în tinerețea sa scrisul de mână se făcea cu penița. „Aveam cel puțin o oră de caligrafie pe săptămână, iar obiectul temei noastre era să scriem frumos. Era o disciplină intelectuală, nu doar o aparență de frumusețe. A scrie frumos înseamnă și o disciplină a minții. Trebuie să fii atent nu numai la conținut, ci și la felul în care spui ceea ce spui. Acuratețea formulării merge mână în mână cu acuratețea imprimării pe hârtie”, a povestit eseistul.
Scriitoarea Ana Blandiana a transmis un mesaj video participanților, în care a făcut o pledoarie în favoarea caracterului personal al scrisului de mână și i-a îndemnat pe copii să fie ei înșiși, să se exprime, să gândească totul cu mințile lor, să nu ia „de-a gata” ceea ce li se spune. „Literatura este legată direct de scrisul de mână. Niciodată nu am scris vreun text literar direct la mașina de scris sau la computer. A nu mai scrie de mână înseamnă a renunța la a mai fi tu însuți și a accepta să te lași manipulat de tehnologie. Toți suntem dependenți de computere și de telefoane inteligente, dar nu trebuie ca această -dependență să fie ca un drog. Ne trebuie o limită”, a transmis scriitoarea Ana Blandiana.
Maia a scris pe pereți
Actrița Maia Morgenstern, un ambasador al scrisului de mână, a rememorat relația ei specială cu caligrafia. „Caligrafia este o poveste frumoasă pentru mine. Am început să scriu, copil fiind, pe pereți. Făceam semne, linii curbe și frânte, care apoi s-au transformat, sub îndrumarea mamei mele, într-un scris de mână îngrijit. Îi încurajez pe copii să se exprime în scris”, a povestit actrița.
O intervenție aparte a avut violonistul Alexandru Tomescu, care a intrat în dialog cu copiii din sală. „A scrie de mână este o plăcere estetică intimă”, a mărturisit artistul, care a făcut o paralelă interesantă: „Avem viori electrice, avem chitare electrice și concerte pe stadioane, tot așa cum avem concerte cu instrumente vechi de sute de ani. Ele pot coexista. Tot astfel, telefoanele mobile și tabletele pot coexista cu plăcerea de a scrie pe hârtie, de a te implica personal în ceea ce faci”.
