Europenii plecaţi să se alăture jihadului în Siria şi Irak pot reveni pentru a comite atentate, ascunzându-se uşor în spaţiul Schengen, fără a prezenta paşapoartele, serviciile de securitate avertizând că asta înseamnă imposibilitatea consultării bazelor de date internaţionale cu terorişti, criminali condamnaţi sau suspecţi. Riscul crescut al unor atacuri teroriste în Europa comise de jihadişti nedetectaţi a dus la propuneri ale statelor membre Schengen în sensul modificării regulilor de circulaţie inter-ţări.
Când Mehdi Nemmouche, un jihadist francez, revenit acasă în martie de pe câmpurile de luptă din Siria, a trecut frontierele cu aceeaşi uşurinţă ca -alte milioane de muncitori europeni. A intrat întâi în Istanbul, apoi în Malaysia, Singapore şi Hong Kong, înainte de a lua un avion spre Frankfurt şi de acolo continuându-şi drumul spre Franţa. Câteva săptămâni mai târziu, el a trecut din nou frontiera şi a intrat în Belgia unde a comis oribilul masacru a patru persoane în faţa Muzeului evreiesc.
Autorităţile UE estimează că 3.000 de europeni au plecat să lupte alături de jihadişti în Siria şi Irak. Schengen, tratat care prevede libertatea de mişcare a cetăţenilor în spaţiul a 26 de state europene, a devenit o mare preocupare privind riscul crescut de adăpostire a teroriştilor reveniţi din Siria şi Irak. Intraţi în spaţiul Schengen, aceşti jihadişti reveniţi din străinătate devin aproape imposibil de depistat, codul frontierelor Schengen interzicând controale sistematice. Ideea unui amendament pentru modificarea lui este considerat prea constrângător, iar un acord între ins-tituţii ar dura peste un an şi deci nu răspunde urgenţei luptei contra terorismului. Spaţiul Schengen cuprinde teritoriile a 26 de ţări europene (22 de ţări din UE plus Norvegia, Elveţia, Liechtenstein şi -Islanda), care au suprimat controalele la frontierele lor interne.
Modificări riscante
Franţa şi Germania cer o adaptare a regulilor spaţiului Schengen în aşa fel încât să fie posibil un răspuns de urgenţă la riscul terorist reprezentat de plecarea europenilor care vor să se alăture mişcării jihadiste în Siria şi Irak. Coordonatorul UE pentru lupta contra terorismului, Gilles de Kerchove a insistat aspra unor acţiuni urgente în acest sens. „Cunoaştem numeroase reveniri apropiate ale jihadiştilor din Siria şi Irak şi trebuie să fim pregătiţi să îi detectăm”.
Amploarea riscului impune „ajustarea cursorului între libertate şi securitate”, sublinia un responsabil european referindu-se la propunerile de schimbare a regulilor din spaţiul Schengen, dar aceste propuneri au fost blocate de luni de zile în Parlamentul European, susceptibile că ar reprezenta o ameninţare la libertăţile civile şi la protecţia datelor personale ale cetăţenilor europeni. Codul frontierelor „Schengen”, dacă este capabil să se adapteze, „este soluţia la problemele cu care ne confruntăm odată cu creşterea numărului de combatanţi străini şi nu problema”, declara ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve. „Dorim, de asemenea, un PNR european (passenger name record – datele dosarelor pasagerilor), un sistem de înregistrare a pasagerilor care ar permite un control mai eficient al călătorilor în aeroporturi”. El a respins propunerea liderului Frontului Naţional, Marine Le Pen, care a cerut suspendarea acordurilor Schengen pentru a para reîntoarcerea jihadiştilor, precizând că o astfel de decizie „ar face Franţa oarbă şi paralizată faţă de riscul terorist în Europa”.
Suspendarea imediată a regulilor Schengen ar însemna practic imposibilitatea pentru fiecare ţară a Uniunii Europene de a stabili traseul parcursului jihadiştilor care revin din Siria şi din Irak”. Omologul său german, Thomas de Maiziere, a făcut declaraţii în acelaşi sens: „Nu dorim ca Europa să devină un exportator de terorism, dar mai ales nu dorim ca aceşti combatanţi formaţi în jihad să revină în Europa pentru a planifica atentate… Avem nevoie de măsuri la nivel naţional şi la scară europeană. Trebuie să facem în aşa fel încât în Sistemul de Informaţie al Schengen (SIS), fiecare poliţist la frontierele exterioare ale UE să poată şti dacă persoana care pleacă se va alătura jihadiştilor. Pentru asta, avem nevoie de schimbări în SIS”.
