La Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost deschisă expoziția care prezintă istoria podului de la Cernavodă și a Portului Constanța.
Constănţenii pasionaţi de istoria orașului au participat la vernisajul expoziţiei care marchează 120 de ani de la inaugurarea podului de cale ferată de la Cernavodă, conceput de Anghel Saligny, operă de mare complexitate ce poate fi admirată şi astăzi. Cei care trec pragul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa pot afla date despre opera lui Anghel Saligny, pot admira fotografii care au surprins momente ale construirii podului, dar şi fotografii cu Regele Carol I şi Anghel Saligny la inaugurarea portului, în anul 1909.
Pentru expoziţia de la malul mării, Serviciul Județean al Arhivelor Naţionale Constanţa a pus la dispoziţie corespondenţă care poartă semnătura marelui inginer constructor, apoi un plan extrem de interesant, din 1904, pe care Saligny a lucrat, marcând zonele unde trebuiau întărite malurile Constanţei, şi nu în ultimul rând o serie de acte de fundaţie, semnate de Regele Carol I şi alte personalităţi ale epocii. „Din păcate, Anghel Saligny nu este atât de cunoscut pe măsura valorii lui. Şi-a legat numele, prin opera sa, de Constanţa şi de Dobrogea. Realizările sale sunt magnifice dacă ne raportăm la epoca în care ele au fost realizate. Fără îndoială, este o mare personalitate”, a precizat directorul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Virgil Coman. Saligny avea 36 de ani când a creat podul de la Cernavodă.
La acel moment colabora cu ingineri celebri. Pregătirea concretă a proiectului a durat doi ani, din decembrie 1887, până la forma finală, la 1 decembrie 1889. Construcția a fost începută în octombrie 1890, iar finalizarea, marcată prin baterea ultimului nit, din argint, urmată de traversarea inaugurală cu o garnitură de 15 locomotive, a fost marcată în septembrie 1895. În timpul acestei testări, Saligny şi apropiaţii săi se aflau într-o şalupă, sub pod. La Cernavodă era, de fapt, un complex de 4.088 metri de poduri, cu două poduri principale, cu deschideri între 140 şi 190 metri şi o înălţime de 30 de metri și un viaduct. Era al treilea ca lungime din lume, deschiderea centrală, de 190 m, fiind cea mai lungă din Europa.
Saligny, un inovator al construcțiilor
Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, precursor la nivel mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi din beton armat. E autorul multor invenții şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu, prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. Unele dintre aceste invenții au fost aplicate la construirea podului de la Cernavodă.
„Podul de peste Dunăre nu numai că era cel mai lung pod din Europa, dar a avut tot felul de inovaţii, cum ar fi grinzi în consolă, un oţel deosebit, nou, pe care Anghel Saligny l-a studiat în Germania când era student. La pod au lucrat fraţii Brătianu, doi dintre ei devenind prim-miniştrii României. Saligny a avut tot timpul lângă el oameni celebri şi geniali, la fel cum a fost el. A fost un inovator, un geniu ingineresc”, a menţionat arhitectul Radu Cornescu. „Francez la origine, Saligny este unul dintre cei mai români intelectuali ai României din ultimii 200 de ani. În urma lui a rămas o Românie modernă, au rămas realizări de nivel european şi universal”, a completat directorul MINAC, Gabriel Custurea.
Anghel Saligny s-a născut în judeţul Galaţi, comuna Şerbăneşti, pe 19 aprilie 1854 şi s-a stins din viaţă pe 17 iunie 1925, la Bucureşti. El a mai participat la construirea căilor ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder și Ploieşti-Predeal și a coordonat construirea podului peste Siret de la Cosmești, de 430 metri, și a Docurilor și Silozurilor din porturile Galați și Brăila.
REALIZARE. Portul Constanța, opera remarcabilului inginer
Anghel Saligny a fost şi constructorul portului Constanţa. El a coordonat linia de cale ferată de la Constanţa la Mamaia, a realizat clădirile din port, silozurile, uzina electrică, clădirea administraţiei portului, tunelul din port, Farul „Carol I”, care era farul din larg – „cuibul Reginei Elisabeta”. În oraş a realizat lărgirea falezei, promontoriul pentru Cazinou şi fundaţiile acestuia, consolidarea malurilor din zona Comandamentului Marinei până la plaja „Trei Papuci”.
