Povestea atat de populara a Cenusaresei, preluata din cartile copilariei, cele scrise de Charles Perrault, vede acum Ð aici, la Opera din Philadelphia – o noua infatisare. Este creatia in adevar stralucitoare a italianului Gioacchino Rossini, lucrare scrisa cu aproape doua secole in urma. Este premiera actualului sezon musical, anume seria de spectacole Ð ma refer la spectacolele lunii noiembrie, sase la numar Ð in care, in rolul titular apare cunoscuta noastra mezzo-soprana Ruxandra Donose.
Nici ca se putea o mai buna conjunctura. Ma refer la datele utile realizarii unui spectacol de mare succes, iar aceasta in mod special aici, in Statele Unite. Motivul? Publicului american i-a fost servita “la fileu” povestea fetitei sarace, modeste, muncitoare, inteligente, simpatice, cea care – in final – ajunge in varful piramidei sociale. Or, visul “self made”, al tanarului ce-si croieste drum prin propriile forte, apartine oricarui american autentic! Devine o poveste de-a dreptul induiosatoare atunci cand este vorba de o fata! In plus Ð aici, in montarea propusa actualmente de Compania de Opera din Philadelphia Ð povestea Cenusaresei este transpusa in contextul anilor '50 – '60 ai secolului trecut. Este perioada de avant a anilor postbelici, cu baieti provenind din familii imbogatite, cu tineri animati de obsesia vitezei, a motocicletelor propulsate de cohorta cailor-putere, cu fete provenind din clasa “de jos”, cu destine antrenate de hazardul momentului pe povarnisul fragil, deseori parelnic, al devenirilor sociale. Este moda jupoanelor care umfla fustele “new fashion” ale fetelor din clasa medie, dar si ale vip-urilor.
Basmul, sub flash-urile fotoreporterilor
“Cenusareasa” – slujnica anilor de mijloc ai secolului trecut – are de infruntat cenusa masinii electrice de gatit, dar isi gaseste un aliat simpatic in “persoana” aspiratorului de praf, o masinarie teleghidata ale carei preumblari scenice fac deliciile publicului. In scena balului, modesta “cenusareasa” se metamorfozeaza intr-un vip autentic, da autografe asaltata de ziaristi in luminile flash-urilor fotoreporterilor. Este de observat faptul ca actuala montare se dovedeste a fi una dintre cele “avangardiste” Ð daca o pot numi astfel! – dintre cele indeobste realizate in teatrele americane de opera. Caci publicul american manifesta preferinte de orientare pronuntat traditionala. Regizorul Davide Livermore a realizat un spectacol viu, coerent, antrenant in cel mai inalt grad; utilizeaza cu ingeniozitate disponibilitatile actuale, complexe, ale spatiului scenic, proiectiile video, luminile stroboscopice, o infinitezimala – intotdeauna expresiva – gradatie a coloritului scenic. Iar solutiile regizorale – pe cat de ingenioase – rezulta firesc din datele musical dramatice ale lucrarii, din conventiile genului. Scene intregi se pot transforma in “tablouri vivante” de mare savoare, momente ale timpului impietrit, iar aceasta pentru a facilita o curgere nestanjenita a frazei musicale, a unui pasaj de virtuozitate.
Rolul titular, cel al Cenusaresei? Se potriveste de minune naturii artistice a Ruxandrei Donose. Este dezinvolta, comunicativa, inteligenta, mobila in atitudini. Stie sa dezvolte, stie sa sustina o horbota stralucitoare a pasajelor de virtuozitate. Coloratura vocala este atent stapanita. Nu si toate sunetele ce apartin liniei, pasajelor de trecere de la un registru la altul al vocii. Marea surpriza a spectacolului a constituit-o debutul pe aceasta scena a tenorului afro-american Lawrence Brownlee, in rolul Don Ramiro, fericitul print – in cazul nostru un autentic “marine” al armatei americane, cel care, in final, isi conduce mireasa la bordul unei stralucitoare motociclete cu atas. Este o voce tanara aflata in spectaculoasa ascensiune, un brav si ambitios tenor liric ce cucereste marile scene de opera. In schimb, miscarea corului barbatesc, apoi reglajul minutios al scenelor de ansamblu, mai putin prestatia grupului corzilor orchestrei, implinesc datele unui spectacol de o savuroasa vivacitate, un spectacol bazat pe actualizari logice, de bun-gust, imaginative, ale unui text musical-dramatic conceput cu secole in urma.
