Inginerul Rudolf Diesel, bine cunoscut ca inventator al motorului cu combustie interna, care-i poarta numele, a fost si un respectat inginer in domeniul termal si un teoretician pe probleme sociale. Conceperea motorului Diesel a incoltit in mintea lui din dorinta de a permite meseriasilor si artizanilor sa intre in competitie cu marea industrie.
Pregatirea profesionala
S-a nascut la Paris, in ziua de 18 martie 1858, intr-o familie de bavarezi. A manifestat de timpuriu interes pentru mecanica, in buna parte datorita frecventelor vizite la "Conservatorul de arte si meserii". La inceputul razboiului franco-prusac (1870), familia Diesel, ca majoritatea germanilor, a parasit Parisul, si s-a stabilit in Anglia. La scurta vreme dupa ce au ajuns aici, Rudolf a plecat la Augsburg (Germania), la un unchi, unde a avut parte de o temeinica instruire stiintifica. Din 1875 a urmat cursurile Polytechnikum (Technische Hochschule, de mai tarziu) unde a obtinut cele mai bune calificative la absolvire. A studiat, cu von Linde, termodinamica – ceea ce i-a oferit oportunitatea de a proiecta un motor cu un ciclu termodinamic, aproape ideal, al celui descris de Sadi Carnot in 1824.
De la un asemenea motor se astepta sa faca o mare economie de combustibil. Dar aceasta speranta s-a lasat mult timp asteptata. Dupa absolvire a lucrat cu succes ca masinist si proiectant la Winterthur, Austria. Dupa aceea s-a intors la Paris (1880) sa ajute la construirea unei fabrici de refrigerare din Linde, al carei manager a devenit mai tarziu. Intre 1881 si 1890 cercetarile sale in domeniul eficientei combustibilului erau gata sa-i fie fatale. El a construit un "motor cu aburi" folosind vapori de amoniac. In timpul experientei, acesta a explodat, soldandu-se cu mai multe luni de spitalizare si afectarea sanatatii lui Diesel, mai tarziu, in urma acestui accident avand probleme de vedere. Lunile pe care le-a petrecut in spital au fost folosite de Diesel pentru documentare.
A citit reviste tehnice de unde a aflat ca amestecand combustibilul cu aer, se limiteaza comprimarea, idee pe care a fructificat-o mai tarziu, in 1890, cand s-a mutat de la Paris la Berlin continuand sa lucreze la concernul Linde. In aceasta perioada a constatat ca aerului puternic comprimat intr-un cilindru ii creste temperatura, iar combustibilul injectat in acesti aburi fierbinti se aprinde instantaneu. Combustia se petrece la temperatura si presiune constante, iar expansiunea gazelor actioneaza pistonul. Proiectul lui Diesel era suficient de avansat pentru a putea obtine patentul in 1892, si l-a descris in "The Theory and Design of a Rational Heat Engine" (1893). El s-a bucurat de sprijinul celor doua concerne germane importante "Machinenfabrik, Augsburg, si Friedrich Krupp, Essen", care au fost de acord sa-i finanteze lucrarile.
Din 1893 Diesel lucreaza la motor, la Augsburg. Prototipul construit de el a fost gata de testare in iulie 1893. Motorul era alimentat cu praf de carbune injectat cu aer comprimat. Acest motor, realiza o comprimare de 80 atmosfere. Dupa explozia cu consecinte aproape fatale, motorul cu vapori de amoniac explozivi a fost strict limitat de Linde. Datorita impunerii acestei limitari nu se putea dovedi faptul ca motorul lui Diesel nu avea nevoie de o scanteie pentru a se obtine combustia interna. Asa ca, i s-a permis sa continue experientele si, dupa vreo sapte luni, in 17 februarie 1894, a reusit sa puna in functiune un motor, cu un singur piston, timp de un minut. Acest motor nu a generat decat 13 cai putere, dar a demonstrat ca principiul combustiei interne propus de Diesel era viabil. La inceputul anului 1897, pe cand lucra la Machinenfabrik Augsburg, a construit un prototip care avea unele asemanari cu motorul inventat de Herbert Akroyd Stuart in 1890.
El era deja implicat de cativa ani in diferite dispute pentru patente si privind prioritatea. In cele din urma a castigat si inventia sa a purtat numele de "diesel engine". In 1897 el si-a prezentat motorul la Expozitia de la München. Din 1898 a folosit un ulei mai greu decat gazolina, relativ exploziva, cu care intrase in competitie, economia de combustibil realizata a fost remarcabila iar arderea se facea linistit. Succesul a starnit interesul in toata lumea si producatorii au primit licenta sa construiasca motorul. Primul motor comercial a fost folosit la o fabrica de bere din USA care avea licente cu firme din mai multe tari.
Familia si realizarile
S-a casatorit in 1883 si a avut trei copii. Primul shop-laboratory si l-a deschis in 1885, la Paris, dedicandu-se in intregime motorului sau, continuand si cand s-a mutat la Berlin ca sa lucreze din nou la Linde Enterpresis. In 1897, Adolphus Busch a obtinut licenta USA pentru un milion de dolari cash. Intre timp, contractele europene facusera din el un milionar. Motoarele lui erau folosite la pompe, in uzinele electrice si de apa, in fabricile de automobile si autocamioane, in marina si, in curand au fost folosite si in mine, in domeniul petrolului si in navigatia transoceanica. In 1899, o noua companie s-a stabilit la Augsburg ca sa produca motorul, dar boala lui Diesel si frecventele speculatii ale actionarilor au dus la un esec. Totusi, cercetarile si imbunatatirea motorului au continuat.
La motoarele Diesel actuale a fost imbunatatit conceptul originar al lui Diesel. Ele sunt folosite adesea la submarine, nave, locomotive si in uzinele generatoare de curent electric.
Diesel avea un caracter instabil, a suferit mai multe caderi nervoase, uneori era de-a dreptul paranoic, dar si-a aparat cu tenacitate prioritatea inventiei sale. In anul 1904 a facut un turneu de conferinte in USA, si a publicat doua volume cu lucrari despre filosofia sa sociala.
In noaptea de 29 spre 30 septembrie 1913, in timp ce calatorea cu vaporul S S Dresden, in intentia de a strabate Marea Nordului, Diesel a disparut, lucru descoperit de steward in dimineata de 30 cand a descoperit cabina goala. Trupul lui a fost gasit in raul Scheldt in 18 octombrie.
Unii cred ca s-ar fi sinucis, bazandu-se pe personalitatea lui nevrotica si pe numeroasele caderi nervoase pe care le suferise. Altii cred ca a fost ucis de alti germani, care detestau lipsa lui de nationalism sau de industriasii din lumea carbunelui, care-l urau si isi vedeau afacerile amenintate de motorul sau.
