Introducerea învăţământului bilingv, interzicerea segregării în şcoli şi eliminarea condiţiei de a frecventa şcoala pentru primirea alocaţiei sunt doar câteva dintre propunerile făcute de organizaţiile rome pentru modificarea Legii Educaţiei.
Organizaţiile rome militează de ani de zile pentru schimbarea legii Educaţei. Romanialibera.ro a discutat cu reprezentanţii romilor pentru a afla care este părerea acestora despre noua lege.
Profesorul Gheorghe Sarău, consilier pe problemele romilor la Ministerului Educaţiei, crede că noua lege a Educaţiei conţine prevederi foarte bune. „Este foarte important ca elevii să înţeleagă manualele decât să înveţe papagaliceşte definiţii. De aceea, traducerea manualelor de istoria şi geografia României în limbile minorităţilor este o idee foarte bună”, spune Sarău.
Profesorul Sarău a explicat, de asemenea, de ce este important ca elevii maghiari să înveţe după manuale în limba maternă. „Limba română şi cea maghiară sunt două limbi total diferite. Maghiara este o limbă aglutinantă spre deosebire de română şi de aceea este foarte dificil pentru copii să o înveţe”, spune Sarău.
Delia Grigore, preşedintele organizaţiei AmareRomentza, ne-a explicat că organizaţiile de romi au făcut mai multe propuneri pentru revizuirea proiectului Legii Educaţiei. Într-un document oficial trimis în luna aprilie de aceste organizaţii ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, au fost menţionate o serie de amendamente la noua lege:
– introducerea învăţământului bilingv în limba română şi o limbă a minorităţilor naţionale alături de învăţământul în limba maternă;
– interzicerea segregării în şcoli;
– introducerea unor acţiuni afirmative pentru integrarea copiilor romi, respectiv locuri speciale în insituţiile de învăţământ;
– eliminarea religiei din trunchiul comun al planurilor de învaăţământ;
– acordarea de gratitutate la transportul auto, feroviar sau naval şi pentru copiii care provin din familii defavorizate, pe lângă cei instituţionalizaţi;
Romii vor alocaţie fără să meargă la şcoală
Organizaţiile rome susţin că alocaţia pentru copii este un drept constituţional a cărui acordare nu trebuie conditionaţă în niciun fel. De aceea, printre propunerile pe care reprezentanţii romilor le-au făcut pentru modificarea legii Educaţiei a fost eliminarea condiţiei de a frecventa şcoala pentru primirea alocaţiei.
„Experienţa din trecut, privind condiţionarea acordării alocaţiei pentru copil de participarea la vreuna din formele de învăţămant nu a generat o creştere a participării, ci doar abandon şcolar ascuns” – extras din amendamentele propuse de organizaţiile rome.
În prezent, există aproximativ 260.000 de elevi romi care îşi asumă identitatea şi 800-900 de şcoli în toată ţara în care copiii romi reprezintă peste 50% din totalul elevilor. În judeţele Mureş, Sibiu şi Dolj rromii se găsesc într-un număr mai mare, iar la Toflea-Galaţi şi Bărbuleşti-Ialomiţa există comunităţile compacte cu peste 90% din populaţie de etnie romă.
Delia Grigore, mai apreciază că nu există o legătură directă între noua lege a Educaţiei şi posibilitatea ca numărul de copii romi care vor merge la şcoală să crească în următoarea perioadă.
„Există alte programe mult mai complexe prin care copiii pot să acceseze şcoala. În acest sens, organizaţiile rome susţin principiul acţiunii afirmative şi am intordus un amendament în legea Educaţiei pe această temă”, ne-a declarat Grigore.
Reprezentantul organizaţiei Pakiv România, Gruia Bumbu, a declarat că noua lege a Educaţie reprezintă o măsură pozitivă. El crede că problemele din societatea românească sunt determinate de faptul că minorităţile şi populaţia majoritară nu se cunosc şi nu se respectă. Noua lege încearcă, în opinia lui Bumbu, să schimbe această situaţie.
Istoria şi geografia în limba maternă
Minorităţile naţionale vor învăţa româna ca pe o limbă străină, iar istoria şi geografia României se vor studia în limbă maternă, conform noii Legi a Educaţiei Naţionale 2010.
Istoria şi geografia vor fi predate în limbile materne, doar numele proprii şi toponimia vor fi păstrate în română. În momentul de faţă, acestea se predau în limbile materne doar la I-IV, iar la gimnaziu şi la liceu în limba română.
Legea Educaţiei Naţionale 2010 mai prevede faptul că în consiliile unităţilor şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor, trebuie să existe un reprezentant al rromilor.
Legea Educaţiei – motiv de controversă între politicieni
Guvernul a încercat să îşi asume răspunderea pe Legea Educaţiei pentru a se asigura că aceasta va fi adoptată rapid, dar Curtea Constituţională a întors legea pe traseul parlamentar obişnuit.
În aceste condiţii, liderii UDMR s-au considerat trădaţi de partenerii de guernare şi au condiţionat rămânerea în coaliţie de adoptarea de urgenţă a Legii Educaţiei Naţionale.
„Legea educaţiei este un proiect legislativ foarte important pentru întreaga Românie, nu numai pentru minorităţi, iar dacă acest proiect legislativ nu trece până la sfârşitul acestui an, noi considerăm că nu mai putem continua colaborarea în coaliţie”, a spus Laszlo Borbely, vicepreşedintele UDMR.
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat că „soluţia este strângerea rândurilor la Senat şi nu doar, pentru că echilibrul este în favoarea majorităţii guvernamentale”. Dar la Senat Guvernul are numai 69 de voturi, adică minimum necesar pentru o lege organică.
