România pregăteşte de două ori mai mulţi marinari decât Anglia. “În România avem circa 1.500 de absolvenţi în fiecare an, în timp ce Anglia are circa 850”, spune Ovidiu Cupşa, directorul general al centrului de perfecţionare a marinarilor, Ceronav.
Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, practic, România nu mai are flotă, iar tinerii absolvenţi trebuie să-şi găsească de muncă la diverse companii străine. În România există, aşadar, Universitatea Maritimă Civilă, Academia Navală Mircea cel Bătrân – ambele instituţii cu tradiţie, situate la Constanţa -, dar şi Colegiul Nautic Român, din Mogoşoaia. Cursanţii acestuia din urmă pot da examen, după doi ani de studiu, la Autoritatea Navală Română, pentru a obţine un brevet de navigator.
Cadeţii nu mai au de muncă
“Noi mai găsim de muncă, avem experienţă, dar cadeţii au o problemă. Toată lumea vrea oameni cu experienţă la bordul navei”, spune un căpitan de vas. Această problemă este recunoscută şi de Ovidiu Cupşa. Armatorii preferă ca ofiţerii de la bord să provină din ţări cu experienţă în navigaţie. Nimeni nu va da, cel puţin deocamdată, comanda navei unui filipinez, în detrimentul unui german. Cu toate acestea, aceiaşi armatori preferă cadeţi din ţări precum Filipine sau India, care muncesc mai ieftin pe vas. Integraţi în Europa, românii au acum salarii puţin mai mici decât cei din Occident, dar mai mari decât colegii lor din Asia.
Efectul pozitiv
Pregătirea unui număr mare de marinari poate avea, în viitor, un efect pozitiv. “La nivelul flotei mondiale se constată un deficit de 20.000 de ofiţeri”, spune Ovidiu Cupşa. Cadeţii de azi ar putea profita de acest deficit. În ţări precum Anglia, despre care aminteam mai sus, meseria aceasta nu mai este deosebit de ofertantă, pentru că salarii bune se pot obţine şi la uscat. În România însă, veniturile unui ofiţer de navă sunt, în continuare, de aproximativ zece ori mai mari decât salariul mediu.
Proiect: vor să reînvie pavilionul român
Unul dintre proiectele pe care le au în vedere mai mulţi actori implicaţi în industria navală este să înfiinţeze pavilionul român. “Cea mai mare dorinţă a mea este să înfiinţez pavilionul internaţional al României”, spunea, în vara acestui an, Constantin Matei, pe atunci director al Autorităţii Navale Române. “Îmi propun să înfiinţez pavilionul român. Am avut discuţii în acest sens la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul Finanţelor”, a declarat şi actualul director al ANR, Mihai Şagău. Există o constantă în conducerea autorităţii, dar lucrurile sunt acum în curtea Finanţelor. Ministerul Finanţelor nu ar avea însă ce pierde, spune Şagău: mai bine să obţii taxe din acest pavilion, indiferent de cuantumul lor, decât să nu obţii nimic. Ideea pavilionului român a apărut încă din 1998. Avantajul armatorilor ar fi că ar beneficia de reduceri fiscale. De fapt, motivul pentru care se navighează sub pavilioane de complezenţă este tocmai nivelul mai redus al taxării. Pentru miile de absolvenţi ai şcolilor de marină din România, asta ar însemna acces mai uşor pe piaţa forţei de muncă. Potrivit liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor, România are în prezent peste 25.000 de marinari, din care circa 15.000 sunt ofiţeri.
