Patrimoniul cultural al Romaniei, de la ariile protejate pana la monumentele istorice, se afla intr-o stare jalnica, se arata in raportul comisiei prezidentiale de specialitate, prezentat ieri la Palatul Cotroceni. Documentul este cea mai ampla si necrutatoare analiza de dupa 1989 cu privire la starea valorilor materiale si spirituale care ne atesta trecutul.
Romania este unul dintre cele mai indolente state din Europa in privinta interesului pentru patrimoniul cultural: sute de cladiri-monument sunt abandonate in paragina de catre autoritati, pamanturile de sub ele sunt tranzactionate cu sange rece de speculatorii imobiliari, in cetatile construite de domnitori de-a lungul istoriei functioneaza carciumi, situri arheologice – precum cel de la Rosia Montana – au fost lasate pe mana industriasilor care cauta profitul, iar promisiunile legate de conservarea si restaurarea patrimoniului au ramas doar vorbe in vant.
Acestea sunt, pe scurt, concluziile raportului Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, condusa de prof. dr. Dan Mohanu, de la Sectia conservare-restaurare pictura murala a Universitatii Nationale de Arte Bucuresti, si arh. serban Sturdza, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania. Una dintre constatarile triste din raportul intocmit de cei 21 de arhitecti, istorici si cercetatori din comisie este aceea ca "Romania a adoptat documente internationale in domeniul conservarii patrimoniului cultural, dar (…) acest gest s-a rezumat in mare parte la actul formal si declarativ, nefiind urmat de adoptarea masurilor legislative corespunzatoare pentru ca aceste carte si conventii sa devina instrumente cu adevarat active de conservare a patrimoniului cultural".
Expertii comisiei au identificat problemele care au dus la degradarea sau distrugerea valorilor de patrimoniu, si-au sustinut constatarile cu zeci de studii de caz bine documentate si cu fotografii, iar in final au propus o serie de masuri necesare – de la educarea populatiei in spiritul respectarii valorilor romanesti pana la modificari legislative si inasprirea pedepselor pentru distrugerea bunurilor de patrimoniu. Printre cauzele care au dus la distrugerea monumentelor sunt mentionate regimul de proprietate incert asupra cladirilor de patrimoniu, ori al terenurilor de sub ele, agresiunea prin restaurare sau interventii inadecvate si lipsa cadrului legislativ, care a dus la lichidarea marilor centre industriale, falimentate si convertite in proiecte imobiliare.
Vinovate de starea avansata de degradare a patrimoniului sunt, deopotriva, administratiile locale si lipsa de educatie a populatiei, spun specialistii, iar una dintre concluziile la care au ajuns este aceea ca "statul trebuie sa se oblige sa adopte masuri preventive si sanctiuni speciale, in cadrul principiului european de dezvoltare durabila, pentru a asigura conservarea patrimoniului construit si natural".
Presedintele Traian Basescu a declarat, cu ocazia lansarii raportului, ca exista multi tineri care propaga dispretul fata de valorile romanesti si ca "fatadele schimonosite pe care le vedem in Bucuresti si in toate orasele tarii sunt rezultatul compromisului pe care profesionistii in arhitectura il fac cu banul". Presedintele si-a exprimat speranta ca, desi "s-au produs pierderi iremediabile deja" in privinta bunurilor de patrimoniu, inca nu este foarte tarziu, daca Guvernul va prelua acest raport si va lua masurile necesare. La randul sau, premierul Emil Boc a declarat ca, "din nefericire", patrimoniul national a fost si este inca un "teren fertil" pentru abuzuri, de aceea statul roman are obligatia de a-l proteja, pentru a-l reda generatiilor viitoare.
