Aproape 40.000 de hectare de padure au fost taiate "la ras” intre anii 1990 si 2005, iar alte 99.077 hectare au fost rarite, fapt care a condus la iesirea din matca a apelor, care nu mai pot fi stapanite. Numai in Vrancea au fost rase de pe fata paman-tului peste 1.500 de hectare de padure, iar alte 2.200 au fost rarite. Daca nu se face nimic pentru stavilirea taierilor abuzive, in urmatorii 20-25 de ani Romania ar putea deveni un tinut lacustru.
Vrancea, record nedorit
Inca din 1999 Comisia de ancheta din Camera Deputatilor privind situatia economiei forestiere din Romania atragea atentia ca asezari intregi din tara sunt in pericol deoarece s-a exploatat o cantitate prea mare de lemn, iar terenurile nu mai au stabilitate. “Datorita specificului activitatilor din economia forestiera si in mod deosebit din silvicultura, unde ciclurile de productie sunt extrem de lungi (100-150 de ani), precum si sensibilitatii spatiului fizico-geografic romanesc, este necesar ca, in aplicarea strategiei politicii forestiere, deciziile de fond sa fie analizate si aprofundate intrucat orice greseala majora nu va putea fi reparata decat extrem de costisitor si intr-un timp foarte indelungat, uneori chiar niciodata”, se arata in raportul Comisiei de ancheta a Camerei Deputatilor, care a fost ignorat de toti factorii cu functii de decizie in acest domeniu.
Un raport al defrisarilor ilegale facute intre anii 1990 si 2005 releva un fapt de-a dreptul socant: majoritatea proprietarilor si-au taiat padurea imediat dupa ce au primit-o in posesie. In alte cazuri, padurile au fost vandute unor samsari de masa lemnoasa sau au intrat pe mana lotrilor. Pana la finele anului trecut au fost taiate la ras 39.341 de hectare de padure si au fost rarite alte 99.077 de hectare din supra-fetele retrocedate prin Legea 18/1991 si prin Legea 1/2000. Judetul Vrancea ocupa locul fruntas, cu peste 1.500 de hectare de padure taiate la ras si alte 2.200 rarite.
“Rarita este un fel de a spune, pentru ca, in fapt, pe aceste suprafete cu greu poti gasi cativa copaci in picioare. De exemplu, pe un hectar de padure "rarita" din zona dealului Valea Campului sau a Vaii Babei se pot numara cu greu 15-20 de arbori care au ramas neatinsi”, ne-a precizat Laurentiu Dumitrache, directorul Directiei Silvice Focsani.
Carente legislative
O cauza a dezastrului din muntii Vrancei, si nu numai, este si faptul ca cele doua legi de retrocedare au mari carente, ele neprevazand expres obligativitatea persoanelor fizice de a administra padurile pe care le-au primit, precum si reimpadurirea zonelor defrisate.
Raportul comisiei in chestiune mai arata ca intre anii 1990 si 1998 media anuala a lucrarilor de impadurire a fost de 13.000 de hectare, iar taierile de ingrijire au fost pe 280.000 de hectare. De asemenea, prejudiciile aduse fondului forestier au crescut de la 83.000 de metri cubi in 1989 la 122.000 de metri cubi in 1998. Si volumul masei lemnoase taiate ilegal a crescut foarte mult, de la 6.000 metri cubi in 1989 la aproape 10.000 de metri cubi in 1998.
In iulie 2005 s-a ajuns ca din cauza defrisarilor iresponsabile de pe vaile raurilor Trotus, Putna, Naruja, Zabala, Susita, Ramnic si Milcov apele sa iasa din matca iar valea Siretului Inferior sa arate ca o adevarata delta, inundand zeci de localitati si provocand pagube materiale de peste 1.000 de miliarde (numai in Vrancea), precum si 16 victime omenesti. In viitorul apropiat specialistii in protectia mediului opineaza ca, daca se continua in acest mod haotic, Romania ar putea deveni o mare delta.
“Pe valea Susitei, a Narujei, dar si a Putnei si Zabalei s-a taiat fara nici un fel de discernamant, intr-o goana nebuna dupa bani. De fiecare data am atras atentia supra ilegalitatilor flagrante. Toti bustenii depozitati langa gatere pe albiile raurilor au plecat la vale, luati de viitura, si au distrus totul in cale, cu forta unui berbece de spart cetati”, a precizat unul dintre primarii de pe valea Narujei, Vasile Caluian.
