În ziare citim, vineri, despre activitățile desfășurate de Adrian Curaj, înainte să devină ministrul Educației, dar și despre consecințele Legii dării în plată.
Adevărul scrie despre ministrul Educației, Adrian Curaj care în perioada 2007-2014 a fost director la UEFISCDI, o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, cât și manager de proiect sau expert în proiectele implementate chiar de instituţia pe care o conducea.
„În toată această perioadă încărcată a carierei sale, Adrian Curaj a coordonat ca manager sau a activat ca expert în mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană şi implementate în România chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI (UEFISCSU), fiind plătit în acelaşi timp pentru munca sa la proiecte, din bani europeni, dar încasând şi salariul de director al instituţiei, de la stat. Gândul a identificat 18 astfel de proiecte internaţionale, în care UEFISCDI şi Adrian Curaj au participat – Ministerul Educaţiei ne-a furnizat doar numele a 10 proiecte din cele 18. La acestea se adaugă un proiect implementat de UEFISCDI, la care a lucrat şi soţia lui Adrian Curaj, Aurelia Curaj, parţial într-o perioadă în care instituţia era condusă de Curaj. Ca urmare a participării în aceste proiecte finanţate din fonduri europene şi implementate în România de UEFISCDI, Adrian Curaj a câştigat singur, doar în perioada 2007-2014, aproximativ 119.000 de euro (peste 485.000 de lei, suma în euro fiind calculată la un curs mediu de 4,36 lei pe euro pentru perioada 2010-2014, respectiv la un curs mediu de 3,74 lei pe euro pentru perioada 2007-2009), conform sumelor publicate în declaraţiile sale de avere din perioada 2008-2015 (sumele declarate referindu-se la anii fiscali anteriori). Conform Ministerului Educaţiei, Curaj ar fi fost plătit doar pe 10 dintre aceste proiecte. În declaraţiile de avere nu sunt specificate sumele câştigate şi proiectele europene aferente, ci doar suma totală câştigată. De altfel, acestea nu sunt singurele proiecte europene la care Adrian Curaj a participat şi a fost plătit, însă restul nu au fost implementate de UEFISCDI. Din alte proiecte europene, neimplementate de UEFISCDI, Adrian Curaj a mai încasat cel puţin 158.000 de lei (peste 36.000 euro), conform declaraţiilor sale de avere, de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), AROTT (Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic), Centrul de Inovaţie CITAF, UNDP, UNIDO, Universitatea Craiova, ASE şi RARMA (Asociaţia Managerilor şi Administratorilor de Cercetare din România). În CV-ul său, Adrian Curaj arată că a participat ca expert în peste 50 de proiecte şi programe internaţionale din domeniul inovării, ştiinţei şi cercetării.”, potrivit Gândul.
HotNews scrie despre cinci consecințe ale Legii dării în plată. Astfel, o consecință ar putea fi scumpirea avansului la creditele ipotecare noi. Mai mult, Legea ar puteaafecta dezvoltatorilor imobiliari, industria construcțiilor, a materialelor de construcții și numărului de tranzacții imobiliare, iar programul Prima Casa va disparea. Totodată, legea va afecta mai mult societatea românească decât băncile, iar “majoritatea tacuta” (deponenții) va avea de suferit.
„Pierderile generate de adoptarea Legii privind darea în plată vor fi mult mai importante pentru întreaga societate decât cele pe care le vor suferi, în mod direct, băncile comerciale, pentru că vor fi afectați viitorii clienți, mediul de business, deponenții și debitorii care, chiar cu eforturi, au reușit să își plătească rațele la bancă, susține președintele Asociației Române a Băncilor, Sergiu Oprescu. “Banca Națională a României a venit cu o cifră de posibil impact de 2-4 miliarde de lei. Nu o comentăm, pentru că include referiri la portofolii complexe, ale tuturor băncilor. În mod evident este o pierdere pentru sistem. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? (…) După promulgarea Legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, crește oferta pe piață. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condițiile de creditare… Astfel, crește ofertă, scade cererea, scade prețul, apoi, când prețul scade și alți clienți, care până atunci își plăteau creditele, vor fi stimulați să apeleze la legea darii în plată. Unde se oprește acest cerc vicios. Cine plătește?”, a declarat joi Sergiu Oprescu, citat de HotNews.
În Evenimentul Zilei citim despre fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, care, în ziua bilanțului instituției, a dat declarații în fața judecătorilor de la Instanța Supremă.
„Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost deferită Justiţiei în trei d o sare penale, unul dintre ele referindu- se la despăgubirile supraevaluate cu peste 60 de milioane de euro, care ar fi fost acordate afaceristului Gheorghe „Stelu” Stelian, pe vremea când aceasta făcea parte din Comisia de despăgubiri din cadrul Agenţiei de Restituire a Proprietăţilor . „Am aflat cu surprindere că domnul Diacomatu – care a recunoscut că a introdus dosarul pe ordinea de zi la solicitarea domnului Cocoș – a săvârșit fapta cu intenție indirectă, iar eu cu intenție directă, că am simulat procedura deoarece i-am adresat expertului întrebări neserioase. Mă întreb unde în lege sunt indicate întrebările serioase”, a declarat fosta şefă a DIICOT. Alina Bica a continuat în aceeași notă ironică, atunci când instanța i-a citit un pasaj dintrun proces-verbal. „Nu mă gândeam că acest proces- verbal va fi considerat probă. Nu vreau să mă gândesc la procesele verbale de la Guvern, pe şedinţele de avizare la care participam. Discutam două ore și se consemnau câteva fraze. Ar putea să îmi facă mii de dosare. Nu mai ies din pușcărie toată viața. Eu și Al Capone!”, a declarat Bica, citată de EVZ.
ZF scrie despre fonduri nerambursabile de 150 mil. euro, destinate pentru construirea a trei spitale, care stau nefolosite pentru că administraţia se ceartă pe locul unde ar urma să fie ele construite.
„N-a existat un consens pe plan local, din păcate, şi ani de zile politicienii locali s-au ciondănit câteodată în unele locuri pentru a pune o locaţie sau alta, dar acum în principiu eu ştiu că cele trei locaţii sunt deja stabilite. Mai trebuie foarte puţin, ne lipseşte această hartă a nevoilor medicale“, a admis joi vicepremierul Vasile Dîncu. Problema a fost ridicată de comisarul european Corina Creţu, care, la un seminar de specialitate, a arătat că 150 de milioane de euro destinaţi construirii a trei spitale regionale în România aşteaptă încă la Bruxelles, pentru care „nici măcar amplasamentele nu au fost definitivate“, informează ZF.
În Wall Street citim despre Legea antifumat, care va fi aplicată din 17 martie.
„Fumatul va fi interzis în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, excepție făcând celulele pentru deținuți din penitenciarele de maximă siguranță. În noul act normativ, este modificată definiția pentru “spațiu public închis”. Astfel, prin “spațiu public închis se înțelege orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de formă de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natură acestora sau de caracterul temporar sau permanent”, se arată în textul legii.
Prosport scrie despre performanțele jucătorului Florentin Matei, la echipa HNK Rijeka, locul doi din Croaţia.
„Florentin Matei (22 de ani) demonstrează şi la Rijeka, în Croaţia, că are calităţile necesare pentru a intra în vederile selecţionerului Anghel Iordănescu. Ignorat constant de antrenorii echipei naţionale, în ciuda unor evoluţii foarte bune în Ucraina, la Volyn Luţk, mijlocaşul ofensiv crescut de Steaua şi-a pus din nou amprenta asupra jocului noii sale echipe, HNK Rijeka, locul doi din Croaţia. Transferat în acestă iarnă în schimbul a 500.000 de mii de euro, Matei s-a adaptat rapid la noul club, iar sâmbătă a reuşit din nou să iasă în evidenţă”, potrivit Prosport.
În GSP citim despre antrenorul echipei Steaua, Laurențiu Reghecampf, care l-a atacat pe primarul interimar al Capitalei, Bogdan Sava, după remiza obținută de echipa sa cu Dinamo, 0-0, în prima manșă din semifinalele Cupei României.
„Alta este problema și îmi pare rău să o spun din nou, dar chiar nu se poate juca pe un astfel de gazon. Din păcate, avem un stadion și nu putem juca pe el. Domnul Sava, în loc să scrie pe site-ul oficial al Primăriei Capitalei, scrie mesaje pe facebook. Vorbim de un om care conduce Capitala României”.
