10.6 C
București
sâmbătă, 11 mai 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI: Ce au făcut serviciile secrete la mineriadă

REVISTA PRESEI: Ce au făcut serviciile secrete la mineriadă

În ziarele de miercuri citim despre conflictul dintre liderul PC Daniel Constantinescu și fondatorul PC Dan Voiculescu, cum au acționat serviciile secrete din România la mineriade, fisura din legea finanțării partidelor, dar și despre noile dobânzi impuse de băncile din România.

Adevărul arată cum s-au implicat serviciile secrete din România în evenimentele din 13-15 iunie 1990. În Bucureşti, sediile unităţilor Centrului de Informaţii Externe (UM 0544/CIE) au fost blocate de Armată şi supuse presiunii manifestanţilor care doreau să le ocupe. „A început o adevărată «vânătoare» de ofiţeri de informaţii în instituţiile sub acoperire şi la misiunile diplomatice româneşti din străinătate, unde personaje dubioase din diaspora română au forţat şi ocupat sediile reprezentanţelor diplomatice şi consulare, sub ochii îngăduitori ai poliţiei locale care nu a intervenit pentru asigurarea protecţiei sediilor diplomatice, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena”, consemnează General de brigadă (r) Gheorghe Dragomir,  în lucrarea sa memorialistică.

Gândul prezintă un interviu cu liderul Partidului Conservator (PC) Daniel Constantin despre Dan Voiculescu. Președintele PC a confirmat, în acest context, că relația lui cu Voiculescu nu mai poate fi reparată fără a preciza motivele conflictului. „E un conflict care exista de mai mult timp. Cred că astăzi, din păcate, suntem  într-o situaţie ireconciliabilă, eu şi Dan Voiculescu. Nu mi-am dorit acest lucru, nu am înţeles de ce acele reacţii. Cert este că după ce s-a întâmplat această condamnare şi după alegerile prezidenţiale s-a început un atac, am devenit o ţintă principală, a început o campanie de presă”, a declarat Daniel Constantin.

Hotnews arată care este fisura din legea finanțării partidelor. Noutatea în acest proiect legislativ este faptul că partidele ar putea fi finanțate de la bugetul de stat, însă se precizează posibilitatea ca partidele și candidații lor să primească împrumuturi care ar putea atinge 500 de salarii minime pe economie. Dezavantajul constă în faptul că statul ar putea ajunge să returneze sume care vor acoperi împrumuturi fictive, întrucât, proiectul de lege prevede ca partidele și candidații care au obținut un minim de 3 % din voturi să primească înapoi banii cheltuiți în timpul campaniei, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. 

Evenimentul Zilei prezintă indicațiile unui specialist în recuperarea prejudiciilor francez, Charles Duchaine, pentru România. Duchaine a explicat că viitorii agenți români care se vor ocupa de sechestre și confiscări trebuie să aibă puțin simț mercantil, și nu trebuie să sechestreze bunuri care vor aduce noi cheltuieli. „Mai bine pui sechestru pe bani lichizi, decât pe bunuri”, a arătat francezul. Duchaine a explicat că Agenția pentru Gestiunea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate este condusă, prin lege, de un magistrat: „Este vorba de independență, acest lucru este fundamental”. 

În Capital citim despre actuala legislaţie fiscală care permite blocarea tuturor conturile unui debitor şi le impune băncilor să reţină datoriile, ceea ce înseamnă că o persoană poate plăti o datorie de mai multe ori. Proiectul Codului de procedură fiscală recunoaşte problema. “În cazul popririi bancare, terții popriți (băncile) trebuie să indisponibilizeze și să vireze de îndată sumele din conturile bancare poprite, cu efecte negative în ceea ce privește situația disponibilităților bănești atunci când există popriri multiple, în condițiile în care organul fiscal, care dispune doar de informații cu privire la conturile bancare ale unui debitor, nu dispune însă și de informațiile cu privire la disponibilitățile bănești din respectivele conturi”, potrivit expunerii de motive a proiectului Codului de procedură fiscală, aflat în dezbatere şi postat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Însă, în loc de a se găsi o soluție pentru problemă, se ”creează premisele evitării ei”. 

Ziarul Financiar arată cum este posibil ca nn client care depune 10.000 de lei la bancă pe un an să mai primească la scadenţă maximum 300 de lei . Astfel, mai multe bănci de talie mare au coborât sub 2% cu dobânzile la depozitele pe una sau trei luni (măsură prin care vor să descurajeze econo­misirea pe termen scurt). Anumite bănci au luat decizia de a plăti sub 2% pe an şi clienţilor care îşi ţin banii la bancă timp de un an, indi­fe­rent de sumă.

Pro Sport prezintă cronologia meciului Real Madrid – Schalke, care s-a încheiat cu scorul 3-4 pentru Real Madrid. Astfel, Real Madrid şi FC Porto sunt primele două echipe care şi-au asigurat prezenţa în sferturile de finală ale acestui sezon de Liga Campionilor.  

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă