Judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru spune că a fost ameninţată cu moartea, şi înainte şi după emiterea avizului pentru suspendarea preşedintelui, prin mai multe apeluri chiar la interfon, relatează Evenimentul Zilei.
“Primele ameninţări le-am primit la mine, acasă. N-au fost telefonice! Pur şi simplu am fost ameninţată cu moartea, prin interfon, la intervale scurte de timp. Era o voce de bărbat. Îmi spunea să fiu atentă cu cine votez, cum votez şi să am grijă unde merg. Era chiar înainte de emiterea avizului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. De două ori s-a întâmplat în noaptea aceea, înainte de miezul nopţii, între 22.00 şi 23.00, apoi mai spre dimineaţă, pe la orele 3.00-4.00. Am intrat într-o stare de teamă profundă. Aşa ceva ceva nu mi se mai întâmplase niciodată. Am înmărmurit. N-am dormit toată noaptea. Îmi era frică şi să pun mâna pe telefon. Am stat cu luminile aprinse în toată casa până dimineaţa”, a povestit judecătoarea CCR pentru Evenimentul Zilei.
Adevărul scrie despre “Moartea domnului Georoceanu”, bărbatul care a făcut infarct după ce a încercat să-şi dea foc în faţa Primăriei Sectorului 5. “Povestea lui Ecaterin Teodor Georoceanu (60 de ani), bărbatul care a făcut infarct protestând în uşa Primăriei Sectorului 5, condusă de Marian Vanghelie, ilustrează situaţia românului învins de sistem. Ecaterin Teodor Georoceanu, de 60 de ani. poreclit „Doctorul”, era faimos printre oltenii lui. În ultimul an însă, devenise un nimeni în faţa Primăriei Sectorului 5, unde cerşea o audienţă. „În curând o să mă vedeţi la televizor. Mă duc să-mi fac dreptate”. Acestea au fost ultimele cuvinte ale lui Georoceanu”, relatează Adevărul.
“Ruşii de la Mechel pun pe butuci industria metalurgică cu ajutorul lui Videanu”, titrează Cotidianul. “Mechel mai are în România aproximativ 6.000 de angajaţi şi la aproape toate unităţile din ţară s-au făcut concedieri anul acesta. Şi vor continua. Toate combinatele sunt puse pe butuci cu toate că Mechel trebuia să investească sute de milioane de euro în ele. Dar investiţiile nu s-au mai făcut după o plimbare la Moscova a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, care s-a întâlnit cu principalul acţionar al Mechel, Igor Ziuzin”, potrivit publicaţiei.
În Curentul, principalul titlu este amânarea aderării la Spaţiul Schengen. “Dosarul Schengen este ca şi închis „graţie” iresponsabilităţii actualei guvernări care a ţinut cu dinţii să preia, chiar şi prin forţă, toate pârghiile puterii în România, în condiţiile în care întreaga Europa era cu ochii pe noi, monitorizând tocmai modul în care funcţionează justiţia şi statul de drept în acest colţ al UE . Deşi au fost avertizaţi că o astfel de „lovitură de stat de catifea” ar putea periclita şansele ca România să fie primită în acest club oarecum select al Europei, Crin Antonescu şi Victor Ponta ar crezut că pot să le aibă pe toate: şi puterea şi Europa de partea lor. În cele din urmă se pare că s-au înşelat în ambele cazuri. Totul în detrimentul României care este privită în cancelariile europene occidentale ca o paria, o oaie neagră a cărei prezenţă însăşi în UE este discutabilă”, relatează Curentul.
Sub titlul “Rromânii care AU SPERIAT Parisul. Cât îi costă pe francezi ‘mizeria Europei'”, Gândul scrie: “Cu doar o zi înaintea vizitei pe care o va face în România, pentru a discuta problema romilor, ministrul de Interne francez Manuel Valls a făcut o declaraţie care aprinde din nou spiritele privind imigraţia şi discriminarea: „Franţa nu poate primi toată mizeria din lume şi din Europa”. Până la sfârşitul acestei luni, Valls a anunţat că în jur de 7.000 de români şi de bulgari vor fi repatriaţi. Romii proveniţi din România şi din Bulgaria constituie categoria de imigranţi ilegali cu care Franţa a avut cele mai multe probleme în raport cu Uniunea Europeană şi pentru care statul francez cheltuieşte cei mai mulţi bani, pentru a-i trimite înapoi acasă. Suma pe care Franţa o cheltuieşte pentru fiecare rom trimis înapoi în România se ridică la câteva zeci de mii de euro.”
Jurnalul Naţional deschide cu un interviu cu inginerul dr. Adrian Stoica de la NASA. “Organizez o conferinţă pe teme de tehnologie pentru securitate în care sunt tot felul de persoane implicate, vin, vorbesc, cercetează. Am adus profesori din Anglia care au dezvoltat o tehnologie ce foloseşte un software folosit de Scotland Yard şi i-am pus în legătură cu poliţia din România. Câtă vreme este un aspect de cercetare mă pot implica. În ce priveşte proiectele de viitor, una dintre tematicile care mă preocupă în mod special este privitoare la comenzile şi modalităţile de receptare ale acestora de către roboţi. În general, tehnologiile ce permit roboţilor să înţeleagă ce vor oamenii”, a declarat inginerul pentru Jurnalul Naţional.
În Ziarul Financiar, Cristian Hostiuc semnează un articol de opinie în care vorbeşte despre managerii băncilor. “Managerii nu sunt super-oameni, unii pot să performeze foarte bine într-o organizaţie, dar să fie catastrofali în alta. Unii pot să aibă o strategie şi o viziune care să impresioneze, dar să nu le poată implementa sau să se întoarcă timpurile împotriva lor. Când sistemul bancar creştea cu rate de 30-50% pe an, toţi şefii de bănci erau super-manageri. Toţi dezvoltau şi câştigau cote de piaţă. Pe acţionari nu-i interesa ce e în spate. Când a venit criza, au apărut găurile şi cei mai mulţi nu au mai ştiu ce să facă. Să reeşaloneze creditele, să strângă clienţii cu uşa, să închidă sucursale, să renunţe la produse şi servicii? Greu, greu. Acţionarii au plătit factura de management şi de timpuri,” scrie Hostiuc.
