Lefurile angajatilor statului sunt stabilite prin 200 de acte normative, iar sindicatele, patronatele si chiar ministrul Finantelor sustin comasarea acestora intr-o lege unitara a salarizarii.
Cresterea lefurilor profesorilor cu 50% a reusit sa deschida Cutia Pandorei in care au zacut timp de 18 ani, strasnic ferecate, problemele salarizarii bugetarilor. Insusi ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a admis ieri necesitatea unei legi unice de salarizare a bugetarilor pentru a evita atat sentimentele negative ale unor categorii profesionale, frustrate de cresterile salariale acordate altora, cat si miscarile ample de protest, cum ar fi iminenta greva generala a functionarilor, care poate bloca Trezoreria. Vosganian nu a pomenit nimic insa despre faptul ca Guvernul ar fi trebuit sa aprobe legea unitara de salarizare pana pe 15 aprilie 2006, termen continut in protocolul semnat cu dascalii, dupa greva acestora din 2005. Avand o lege transparenta, unitara, autoritatile nu si-ar mai fi permis sa aloce cresteri salariale unei categorii profesionale sau alteia (justitie, functionari, profesori, medici, militari etc.), sub forma de pomana bugetara sau de mita electorala.
Patronatele cred ca scandalul lefurilor profesorilor putea fi evitat, daca Guvernul ar fi aprobat legea salarizarii unitare, insa spun ca nu a existat vointa politica pentru a se da aceasta lege. "Noi le-am cerut in repetate randuri politicienilor sa adopte legea si, in mod inexplicabil, ei nu au facut-o. Intelegem ca o asemenea lege nu poate fi data peste noapte, ca trebuie supusa dezbaterii publice, 6 luni – 1 an, insa am constatat ca nu exista vointa politica pentru adoptarea ei", ne-a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Parvan afirma ca ingrijorarea investitorilor cu privire la cresterile salariale din sectorul bugetar este mai veche si sustine ca muncitorii din industrie vor parasi fabricile, in favoarea unui loc caldut in birourile statului, unde ar castiga mai bine si ar munci mai putin. "Prin cresterile salariale acordate in ultimii ani bugetarilor s-a dat peste cap intregul sistem salarial. Discrepanta intre salariile de la stat si cele din mediul privat a ajuns uriasa. Ne intrebam daca vom mai avea industrie", ne-a declarat Parvan.
Bogdan Hossu, presedintele "Cartel ALFA", considera, la randul sau, ca amanarea elaborarii legii salarizarii unitare a condus la aceasta escalada a cererilor privind majorarea salariilor: "Se discuta acum de marirea salariilor profesorilor, un lucru bun de altfel, insa legea salarizarii trebuie aplicata unitar, pentru tot sectorul bugetar. Se face totul pe graba, cu un caracter temporar si nimeni nu se gandeste ca peste un an si ceilalti bugetari, firesc, vor cere niveluri de salarizare similare. Cu astfel de promisiuni se creeaza dezechilibre". Hossu spune ca discriminarea intre bugetari a pornit chiar de la politicieni: "si parlamentarii, si guvernantii au avut propria politica in a-si genera venituri si pensii din banul public la un nivel care nu este accesibil si pentru ceilalti salariati din alte sectoare publice". Presedintele Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania, Iacob Baciu, subliniaza ca, daca Romania ar fi avut o lege de salarizare unitara, conflictele sociale ar fi putut fi evitate. "Intre angajatii diverselor sectoare bugetare, diferentele salariale la acelasi nivel de pregatire si competenta sunt nejustificat de mari. Ca sa nu mai vorbim de salariile si sporurile pe care si le-au aprobat singuri, de exemplu, parlamentarii", a aratat Baciu.
» Justitia
Prima majorare consistenta de lefuri in sectorul bugetar a fost cea pentru Justitie. Procurorii si judecatorii au ajuns sa castige, in baza OUG 27/2006, salarii foarte mari comparativ cu ceilalti bugetari, precum si alte drepturi cu implicatii financiare. O alta majorare de venituri s-a produs in cazul medicilor, gratie Legii 125/2005 si a altor acte normative conexe, care au permis acordarea unor sporuri consistente, calculate ca procent din salariul de baza. In 2006, de cresteri salariale substantiale au avut parte functionarii si demnitarii. Gratie Ordonantei 9/2005, parlamentarii au ajuns, de pilda, la salarii de 54 milioane de lei, la 1 septembrie 2006.
In ceea ce-i priveste pe profesori si pe cercetatori, chiar si in urma indexarilor salariale obtinute cu greu in 2005 (prin OUG 4/2006), dupa o greva prelungita, ei au ramas Cenusarese bugetare pana in ziua de astazi, cand Parlamentul a acceptat sa le ridice nivelul de trai. In categoria Cenusareselor mai pot figura artistii, muzicienii, bibliotecarii, asistentii sociali, psihologii, sociologii, logopezii si kinetoterapeutii din institutiile publice.
