9.5 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodDragoste de maidanezi. Cum arată un caz absurd

Dragoste de maidanezi. Cum arată un caz absurd

Acum şapte ani, în urma unei moşteniri, Gabriela Lazăr şi soţul său se mutau într-un apartament de bloc în cartierul Drumul Taberei. „Nici nu mi-am putut imagina ce o să urmeze, o dată cu venirea acestei doamne”, începe povestea administratorul blocului, Costache Tucaliuc.

La început, femeia a cerut acordul locatarilor ca organizaţia Zdreanţă, pe care o deţine să aibă sediul social în apartamentul său. Vecinii, în urma votului, au refuzat doleanţa noului locatar, iar o dată cu asta conflictul dintre ei a devenit ireconciliabil. Conflict căruia nici măcar o sentinţă definitivă de evacuare a câinilor, aduşi de pe străzi în apartamentul său, nu i-a putut pune stop.

 Gabrielei Lazăr îi place să „aibă grijă” de maidanezi. „Ştiu şi îmi asum disconfortul creat vecinilor, dar asta este. Trebuie să aibă cineva grijă şi de aceste fiinţe”, spune ea. Indiferent unde a locuit, femeia şi-a cheltuit banii şi timpul pe maidanezi.

Acum doi ani, administratorul blocului împreună cu executorul judecătoresc au scos cu forţa din apartamentul femeii 26 de câini, instanţa obligând-o să efectueze „igienizarea, dezinsecţia şi dezinfecţia apartamentului”.

„Mirosea îngrozitor în tot blocul, vă daţi seama… fierbea zilnic oase pentru zeci de câini. Adunase zeci de maidanezi în apartament. Când lătrau era un zgomot infernal. Nu se putea intra în scara blocului din cauza lor, nu mai putea intra nimeni în bloc”, explică administratorul blocului, Costache Tucaliuc. După ce autorităţile i-au scos câinii din casă, femeia s-a potolit, nu a mai strâns animale câteva luni. Apoi a luat-o de la capăt.

După ani de discuţii cu ea, vecinii se declară învinşi de situaţie. Bucureşteanul care avea apartamentul deasupra ei a decis să-l vândă, din cauza mirosului şi al lătratului, şi să se mute în altă zonă, iar cel de vizavi vine foarte rar acasă. În dosarul întocmit de administratorul blocului în legătură cu cazul ei există 10 declaraţii ale vecinilor că au fost muşcaţi de câinii hrăniţi de ea în faţa blocului, zeci de reclamaţii la poliţie, la primărie, la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) şi toate sentinţele judecătoreşti primite de-a lungul timpul în favoarea locatarilor. Acum, deşi există o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru acest caz, din cauza faptului că femeia nu o respectă, administraţia blocului a fost pusă în situaţia de a o lua de la capăt în instanţă.

„Câinii au devenit o teroare pentru noi. Când fierbe oase şi face mâncare pentru câini, închidem geamul, vine o duhoare înfiorătoare. Nu poţi intra în bloc din cauza lor, iar acum doi ani am fost muşcată. Deşi am pensia mică, am cheltuit bani pe taxi până la Spitalul Balş să-mi fac vaccinurile. Pur şi simplu nu se mai poate astfel”, ne-a declarat o vecină, Marta Truşcă.

„Îmi cheltuiesc toată pensia pe mâncarea pentru câini”

„Vă aduc la cunoştinţă că am fost muşcată de un câine chiar în faţa blocului, pe treptele de la intrare. Din acel moment nu mai am curaj să vin acasă, dacă se înserează, decât însoţită de unul dintre copii. Având în vedere că e vară şi dorm cu fereastra deschisă, sunt nopţi în care nu pot să dorm din cauza câinilor care s-au pripăşit în faţa blocului şi care fac o hărmălaie de nedescris. Deoarece vecina noastră îi hrăneşte aruncând mâncare pe fereastră, aceştia sunt în număr din ce în ce mai mare”, scrie într-o altă recla-maţie o vecină. Un alt vecin pe care l-am întâlnit în faţa blocului ne-a arătat un film în care se aude foarte bine zgomotul făcut de câini, atunci când femeia îi bagă în casă.

Cu toate acestea, Gabriela Lazăr îşi vede liniştită de hobby. În ciuda sentinţei judecătoreşti şi a amenzilor date de poliţişti din cauza deranjării ordinii publice, femeia îşi dedică toate orele din zi maidanezilor. În fiecare dimineaţă merge la supermarket şi le cumpără oase, îi numără, îi adună în grădiniţa din faţa blocului şi le dă să mănânce. Într-un dialog cu noi, recu-noaşte „disconfortul” creat vecinilor, dar ridică din umeri şi pune cauza câinilor mai presus de orice. „Acum, în casă, am patru câini şi mai am vreo zece în faţa blocului pe care îi hrănesc. Îmi cheltuiesc toţi banii pentru mâncare, îi iubesc, nu pot să nu am grijă de ei. Încerc să fac un împrumut să le fac un adăpost. De când cu hingheriada, îi strâng în casă şi în maşină, să nu-i omoare”, spune Gabriela Lazăr. Femeia dă din umeri când e întrebată de toate amenzile primite sau de procesele pe care le pierde constant. Dragostea pentru animale e mai presus de orice. Pentru ei îşi sacrifică şi relaţia cu vecinii. „Cei cărora le estea teamă de câini să mă strige, findcă eu aud din casă şi vin eu personal să-i trec de câini”, a fost replica ei.  De grădiniţa în care le împarte mâncare câinilor mai au grijă două femei, care şi ele se declară „iubitoare de animale”. Orice critică venită din partea vecinilor deranjaţi de câini este catalogată drept o răutate a unora care „nu iubesc animalele”.

Una dintre ele deţine şi ea o asociaţie pentru câini şi îşi cheltuieşte toată pensia pentru hrana maidanezilor. „Am 560 lei pensie şi 450 lei îi dau pe mâncare, pe oase. Cunosc toţi câinii din cartier, nu e agresiv nici unul”, spune Teodora Gerdoi. Informal, femeile recunosc că hrănesc toţi câinii de pe strada Sibiu. Întâmplător sau nu, femeile erau nişte susţinătoare fervente ale tezei potrivit căreia Ionuţ Anghel, băiatul de patru ani, nu ar fi murit din cauza muşcăturilor de câini, aşa cum susţin medicii legişti, ci că ar fi fost ucis de cineva.

Contact de RL, coordonatorul de proiecte al Asociaţiei Vier Pfoten, Kuki Bărbuceanu,  a declarat că există prevederi legale care, dacă ar fi -aplicate, i-ar putea interzice Gabrielei Lazăr să deţină animale timp de cinci ani. „Nu este normal să strângi 20 de câini într-un -apartament şi nici nu este legal. Se încalcă şi dreptul animalelor şi devin şi un disconfort pentru vecini. Am mai întâlnit astfel de cazuri şi nu ştiu cum pot fi opriţi aceşti oameni. E un never ending story”, a spus Bărbuceanu.

Controversata lege a eutanasierii

Ionuţ Anghel, un băieţel în vârstă de patru ani, a murit pe 2 septembrie, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunţe bunica. Decesul a fost cauzat de hemoragia externă, pe corpul copilului fiind găsite sute de plăgi, după cum declara pe 3 septembrie medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML).

O dată cu această tragedie, s-a pus problema la modul cel mai serios despre situaţia câinilor fără stăpân din Capitală. Parlamentul a adoptat o lege ce permite strângerea şi eutanasierea maidanezilor, o lege ce aşteaptă promulgarea şi care a fost contestată de un grup de parlamentari la Curtea Constituţională, în timp ce primăriile de sector şi cea a Capitalei au început adunarea câinilor de pe străzi.

Potrivit estimărilor oficiale, în Bucureşti există aproximativ 65.000 de câini care circulă liber pe străzi, iar Drumul Taberei este cartierul cu cele mai multe incidente legate de câini, spun reprezentanţii ASPA.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă