Stratfor analizează decizia Kremlinului de a distruge alimentele provenite din ţări care violează sancţiunile ruse, acţiune care atrage critici în întreaga ţară, cu risc de tulburări sociale.
La 7 august, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat represiunea violării sancţiunilor alimentare decise de Kremlin contra UE şi SUA, ca urmare unele produse alimentare importate ilegal fiind distruse. Acţiunea a devenit nepopulară în rândul ruşilor, dar şi al angajaţilor statului. După ordinul lui Putin, importurile produselor alimentare ale Rusiei au scăzut la jumătate într-o singură zi şi mulţi critică Kremlinul că distruge hrana într-un moment în care ruşii se află sub presiune financiară şi economică. Şi analiştii Stratfor estimează că, în cazul în care Kremlinul va continua să acţioneze contra celor care violează ordinul, manifestaţiile de nemulţumire riscă să devină mai puternice.
Rusia a adoptat la 5 august o serie de sancţiuni asupra unui număr de produse alimentare occidentale, ca reacţie la sancţiunile impuse Rusiei de majoritatea ţărilor din Vest din cauza implicării Kremlinului în conflictul din estul Ucrainei. Deşi au fost interzise doar unele alimente, sancţiunile – fără a vorbi de fluctuaţia devizelor – au contribuit la o creştere medie a costurilor alimentelor în ultimul an cu 20%. Kremlinul s-a angajat să oprească creşterea preţurilor, să crească producţia naţională şi să importe alimente provenite din alte surse.
Ocolirea interdicţiei
Pentru a ocoli interdicţia, ţările interzise de a exporta în Rusia au început să expedieze mărfurile prin Belarus sau Kazakhstan. Surse europene arată că expedierile UE spre Belarus au crescut cu 141% şi în Kazakhstan cu 108% în primele şase luni de la adoptarea sancţiunilor. La rândul lor, cele două ţări reexportă multe din aceste produse spre Rusia. Reexportatorii au început să falsifice în acte ţările de origine ale exporturilor lor ilegale, dar guvernul rus este conştient de documentele false şi a întărit controalele asupra importurilor agricole ale ţării. Rosselkhoznadzor a confiscat recent 75 tone de piersici cu certificate false turceşti, care proveneau, de fapt din UE. La 6 august, acelaşi grup a ars la Sankt-Petersburg 20 tone brânză germană. După ordinul lui Putin, Rosselkhoznadzor a distrus mii de kilograme de hrană importată prin violarea sancţiunilor ruse. Cu toate astea, este vorba doar de o parte din ce se importă ilegal şi, potrivit şefului Rosselkhoznadzor, Serghei Dankvert, organizaţia sa a interceptat anul trecut doar 10% din aceste importuri ilegale. În ultimele zile, pentru a avea un impact mai mare, Rosselkhoznadzor a întărit controalele la frontierele Rusiei şi supune fiecare convoi unei examinări minuţioase.
Aceste „succese” au generat şi continuă să genereze opoziţie în zona politică rusă. Peste 285.000 persoane au semnat o petiţie online în care se cere Kremlinului să dea hrana săracilor în loc să o distrugă, iar deputatul rus Andrei Krutov a propus donarea întregii cantităţi de alimente confiscate către regiunile separatiste sfâşiate de război în estul Ucrainei. În acest timp, „greii” opoziţiei şi fostul premier Mihail Kasianov au ironizat o politică alimentară „ca un triumf real al umanismului”, subliniind că circa 20 milioane de cetăţeni ruşi rămân sub pragul de sărăcie.
Critica nu se limitează la persoanele din opoziţie. Susţinător al Kremlinului, Vladimir Soloviev a criticat public acţiunile Rosselkhoznadzor: „Nu înţeleg cum hrana poate fi distrusă într-o ţară care a suferit episoade de foamete cumplită în timpul anilor de război şi anilor dificili care au urmat”. Un preot ortodox pro-Putin şi-a exprimat frustrarea când a criticat politica alimentară pe un site religios: „Bunica mi-a spus mereu că este un păcat să arunci mâncarea. Această idee este nebunească, stupidă şi josnică”.
Potrivit analizei Stratfor, aceste reacţii puternice se pare că au luat Kremlinul prin surprindere. Până acum, guvernul nu a fost criticat prea mult pentru astfel de acţiuni, de fapt, când a fost instalată interdicţia alimentelor, cetăţenii ruşi naţionalişti distrugeau singuri în public hrana, susţinând astfel decizia guvernului.
Foametea, în istoria ţării
În Rusia, au murit de foame milioane de oameni între 1920 şi 1940. În 1921, au pierit de foame şase milioane de persoane în urma secetei şi a alimentelor confiscate în timpul primului război mondial, iar revoluţia rusă a provocat foamete în regiunile dintre Violga şi Ural. Alte peste şapte milioane au murit între 1932 şi 1933, când politicile de colectivizare forţată ale Uniunii Sovietice au supus la grave penurii alimentare Kazakhstanul, Ucraina şi Caucazul de Nord, regiunea Volga, Uralul de Sud şi vestul Siberiei. Ultima mare -foamete din 1947-1948, provocată de secetă şi de devastările celui de-al doilea război mondial, a ucis 1,5 milioane de oameni.
După prăbuşirea URSS, piaţa rusă a fost inundată de alimente provenite din Occident. Când Putin a venit la putere în primul mandat, a câştigat o legitimitate în faţa poporului, în parte datorită asigurării surselor alimentare fiabile, modernizând şi lărgind tipurile de hrană disponibile.
În pofida criticilor aspre, guvernul rus este decis să limiteze importurile de produse alimentare ilegale şi purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a repetat la 10 august că situaţia nu trebuie să ia proporţii. Numai că actuala controversă poate agrava tulburările sociale generate de situaţia economică afectată de sancţiunile occidentale şi Kremlinul este îngrijorat că s-ar putea produce tulburări şi noi manifestaţii.
