Iar ne-au luat-o bulgarii înainte. Săptămâna trecută Comisia Dosarelor de la Sofia (CNSAS-ul bulgar) a făcut public faptul că 192 angajaţi ai Ministerului de Externe au fost agenţi sau informatori ai Securităţii comuniste.
Dintre aceştia, 41 sunt ambasadori şi, potrivit ministrului de externe, Nicolai Mladenov, 33 sunt diplomaţi activi cu funcţii de ambasadori, consuli sau directori adjuncţi de misiune în Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (New York şi Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuweit, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Albania, Georgia, Armenia şi Venezuela. Cu alte cuvinte, aproape întreaga activitate diplomatică bulgară în relaţia cu cei mai importanţi parteneri europeni (lipseşte Franţa, dar ar putea fi o scăpare), cu Rusia şi Asia este condusă de securişti.
Partea cea mai interesantă este că în Bulgaria legea nu face diferenţa între ofiţeri ai serviciilor de informaţii şi colaboratori sau informatori ai fostei Securităţi, astfel încât este destul de plauzibil ca mulţi din aceşti diplomaţi să fi rămas în continuare ofiţeri ai noilor servicii secrete. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă preşedintele Gheorghi Pârvanov, care a declarat că Bulgaria este nevoită să-şi deconspire ofiţerii de informaţii actuali.
În momentul anunţului, premierul de centru-dreapta Boiko Borisov a cerut rechemarea de la post a tuturor celor nominalizaţi şi înlocuirea din funcţie a jumătate dintre ambasadorii Bulgariei, o poziţie sprijinită şi de ministrul de Externe Mladenov, un susţinător declarat al Legii Lustraţiei.
Cel care are însă competenţa de a-i demite pe ambasadori este socialistul Pârvanov (el însuşi dovedit în 2007 ca fost agent al Securităţii), care până acum a refuzat. Borisov poate să-i recheme de la post, dar nu are dreptul să-i destituie, ceea ce înseamnă că în faţa diplomaţiei bulgare stau multe luni de războaie în justiţie pe marginea jurisdicţiei.
Până acum, un singur diplomat bulgar – consulul general de la Sankt Petersburg – a demisionat. În schimb, în tabăra lui Borisov s-au înregistrat deja două victime: ministrul pentru diaspora, Bojidar Dimitrov, şi de ieri ministrul adjunct de Interne, Pavlin Dimitrov, care au demisionat după ce au fost dovediţi drept colaboratori ai Securităţii.
Dacă Borisov susţine că oficialii europeni şi liderii statelor membre ale UE sunt îngrijoraţi de declaraţiile lui Pârvanov, acesta din urmă nu s-a dat în lături să declare că tocmai aceşti diplomaţi-securişti sunt aceia care sunt responsabili de succesul aderării Bulgariei la UE şi NATO. Până în prezent nu a existat o reacţie oficială din partea reprezentantului pentru politică externă, Catherine Ashton, dar au existat reacţii din partea principalelor familii politice europene. Reprezentanţii Partidului Popular European, din care face parte formaţiunea lui Borisov (GERB), au declarat că se aşteaptă ca toţi diplomaţii compromişi să fie înlocuiţi, în vreme ce liderul socialiştilor europeni, Martin Shultz, a preferat să îşi exprime nedumerirea pentru decizia lui Borisov şi a amintit că actualul premier a fost mult prea apropiat de fostul dictator Todor Jivkov, a cărui gardă de corp a fost.
Dincolo de lupta politică, Bulgaria riscă acum, la fel ca România, să rateze aderarea la spaţiul Schengen în primăvara anului viitor.
