Ieşirile româneşti la Marea Neagră funcționează la o treime din capacitate, infrastructura are un grad ridicat de uzură, iar administrarea este deficitară, se arată într-o anchetă parlamentară.
Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, care a analizat activitatea Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, a tras câteva concluzii sumbre. Documentul, realizat în urma unei analize care a început în primăvară, constată că C.N. A.P.M. S.A. nu a acordat suficientă importanţă unei politici tarifare care să asigure realizarea obiectivelor pentru care a fost creată compania, şi anume întreţinerea infrastructurii de transport la parametrii de utilizare la capacitate şi în siguranță. De exemplu, în stabilirea tarifului de utilizare a domeniului portuar (UDP) au fost luate în calcul cheltuieli de genul: “iluminat, salubrizare, întreţinere spaţii verzi, trotuare, grupuri sanitare, pasarele pietonale”, dar şi cheltuieli cu paza şi securitatea perimetrului portuar.
Tarife mai mari
De asemenea, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr.3/13.03.2015 s-a aprobat un tarif unic de UDP pentru toate porturile, determinând o creştere a valorii facturilor pentru porturile Midia, Mangalia şi Basarabi.
„Tarifele de distribuire apă potabilă şi canalizare sunt aprobate de ANRSC, toate tarifele sunt mai mari decât cele practicate de S.C. RAJA S.A. Constanţa, cu până la 53.94%, în anul 2009”, se arată în raport. Deputații mai spun că infrastructura portuară este într-un grad foarte mare de uzură, fapt constatat şi de către compania care a întocmit Master Planul Portului Constanţa. Administrația face profit, dar acesta se întoarce în bugetul său sub forma fondului de dezvoltare, fond care nu se regăseşte în infrastructura de transport, ci în investiţiile proprii ale administraţiei.
Departe de modelul european
Parlamentarii nu iartă nici operatorii portuari, despre care spun că nu folosesc danele pe care le-au închiriat. ”Situaţia actuală impune o poziţie mai flexibilă din partea operatorilor portuari, care nu pot asigura o folosinţă eficientă a infrastructurii portuare şi a terenurilor portuare, prin renunţarea la suprafeţele şi infrastructura neutilizate sau utilizate ineficient, iar C.N. A.P.M. S.A. Constanţa să propună clauze de trafic unitare şi negociate, cu posibilităţi de revizuire periodică, astfel încât să poată fi atinsă o utilizare cât mai eficientă, atât a infrastructurii portuare, cât şi a terenurilor portuare”, se precizează în raport. Deputații spun că terenurile nu ar trebui închiriate, ci s-ar impune adoptat modelul din Uniunea Europeană, unde termenul de atribuire în folosinţă a terenurilor portuare este acela de subconcesiune.
Ei spun că e necesară şi stabilirea prin lege a criteriilor de subconcesionare a terenurilor portuare, astfel încât durata contractelor să depindă de valoarea investiţiilor în infrastructură şi de dotările specifice ale operatorilor. Exemplu: sistemul de subconcesiune a terenurilor din portul Antwerpen, unde pentru o durată de până la 10 ani operatorul trebuie să investească între 25 euro/m2 şi 100 euro/m2, iar pentru o perioadă de până la 40 de ani investițiile trebuie să fie între 225 euro/m2 şi 375 euro/m2. Concluzia raportului: ”Portul Constanța este un obiectiv de interes strategic național, fiind bază navală militară românească și NATO. Considerăm că actuala echipă managerială, prin atitudinea sa conflictuală, ignoră acest aspect, fapt ce crează o vulnerabilitate în sistemul de securitate! Ca atare, se impune o analiză corectă făcută de ministrul Transporturilor cu privire la menținerea sau demiterea actualei echipe manageriale a C.N.A.P.M. S.A. Constanţa”.
Contactaţi de RL, reprezentanţii conducerii CNAPM nu au fost în măsură să transmită un punct de vedere în timp util.
