Kremlinul a plasat forţele armate din centrul Rusiei în „alertă maximă” a doua zi după ce Kievul a anunţat o încetare unilaterală a operaţiunilor sale militare în estul Ucrainei iar separatiştii pro-ruşi au declanşat un nou atac împotriva armatei ucrainene. Administraţia Obama acuză Kremlinul că înarmează în continuare în secret rebelii pro-ruşi.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a plasat sâmbătă forţele armate din centrul Rusiei în stare de luptă pentru manevre neprevăzute, a anunţat ministrul Apărării a doua zi după încetarea focului decretată unilateral de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko în estul Ucrainei. O încetare a focului pe timp de o săptămână pentru a oferi separatiştilor o şansă de a depune armele şi a înceta luptele, o încetare a focului care a nemulţumit Kremlinul.
Responsabili americani au declarat că Rusia a redesfăşurat mai multe trupe la frontiera ucraineană, inclusiv unităţi de forţe speciale care înarmează şi antrenează separatiştii ucraineni pro-ruşi, în timp ce luptele continuă să facă ravagii în regiune. Potrivit acestor surse, tancuri şi artileria grea au plecat din locații din sud-vestul Rusiei şi s-au îndreptat spre frontiera cu Ucraina. Armele ruseşti care ajung în Ucraina provin din stocuri care nu mai sunt folosite de armata rusă, dar sunt încă în inventarul armatei ucrainene, o tactică ce pare a fi destinată disimulării echipamentului rus trimis separatiştilor.
„Dorinţa este de mascare a mâinii Rusiei”, permiţând separatiştilor ucraineni să afirme că armele lor au fost capturate în timpul luptelor, a explicat un responsabil al administraţiei americane, precizând că sistemul de lansatoare de rachete multiple aparţinând forţelor ruse din Cecenia se află în prezent în Ucraina. Prin aceste manevre, Putin crede că poate continua să furnizeze susţinere militară separatiştilor fără să declanşeze represaliile economice ale Occidentului – Kremlinul neagă că ar fi implicat şi evită provocările manifeste, cum ar fi trimiterea de unităţi militare ruse clasice în estul Ucrainei.
Ca atare, Rusia dezminte şi caracterizează orice mişcare de trupe din apropierea frontierei drept o tentativă de întărire a propriei apărări pe fondul războiului care face ravagii peste graniţe.
Şanse zero
Amplasarea de noi trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina intervine după decizia preşedintelui Poroşenko de a declara un armistiţiu unilateral de o săptămână şi de a pune în lucru un plan de pace pentru a pune capăt celor două luni de conflict cu separatiştii în partea estică a ţării. Se prevede printre altele şi crearea unei zone-tampon de şase mile la frontiera cu Rusia, planul fiind discutat în ultimele zile la telefon cu preşedintele Putin. Deşi numeroase detalii ale planului lui Poroşenko erau deja cunoscute, el a dezvăluit o listă de 15 elemente reprezentând o combinaţie de propuneri vizând stoparea luptelor şi programe de extindere a puterilor regionale, crearea de locuri de muncă şi repararea clădirilor avariate de conflictele armate.
Alături de ofertele sale de amnistiere şi asigurarea securităţii separatiştilor se află şi unele cereri – ostaticii trebuie eliberaţi şi clădirile ocupate de „republicile populare”, autoproclamate în regiunile Doneţk şi Luhansk trebuie să revină sub controlul guvernului. Ca şi crearea unei zone tampon de şase mile de-a lungul frontierei dincolo de care „grupările armate ilegale” nu vor fi excluse. Planul Poroşenko prevede şi câţiva factori-cheie care au alienat numeroşi locuitori ai estului rusofon – amendamente la Constituţie privind descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse, deşi ucraineana este singura limbă oficială a ţării. Rebelii au respins până acum gesturile lui Poroşenko şi susţin că vor depune armele doar când armata se retrage din regiune. De altfel, separatiştii pro-ruşi au lansat un atac asupra forţelor guvernamentale chiar după declararea încetării focului de către Kiev. Responsabilii securităţii ucrainene au anunţat că au fost arestaţi 13 cetăţeni ruşi printre cei peste 90 „terorişti şi sabotori”.
Sabotarea păcii
Reacţia lui Putin de a mobiliza armata la frontiera ucraineană reprezintă dorinţa de a menţine o presiune puternică asupra Ucrainei şi a aliaţilor săi occidentali. Washingtonul acuză Rusia că sabotează perspectivele de pace, având în vedere că preşedintele Poroşenko s-a consultat aproape zilnic cu omologul său rus, Vladimir Putin asupra propunerilor sale de pace. Şeful Casei Albe l-a avertizat pe Putin în această lună că Occidentul va impune Rusiei „supra sancţiuni” dacă provocările sale vor continua.
Sâmbătă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu anunţa: „Conform ordinului său (al preşedintelui Putin, nn), de la ora 11, ora Moscovei, trupele districtului militar central şi formaţiunile şi unităţile militare aflate pe acest teritoriu au fost plasate în stare de alertă”. Trupele au fost plasate în stare de luptă după ce Putin a ordonat exerciţii militare neprogramate în perioada 21-18 iunie, perioadă ce acoperă durata încetării focului ucrainean, denunţat de Moscova. Şeful Statului Major al Armatei ruse, Valeri Gherasimov a precizat că la exerciţii participă 65.000 de soldaţi şi peste 180 avioane de luptă, 60 elicoptere şi circa 5.000 unităţi de echipamente militare.
