Potrivit Kremlinului, Putin a ordonat ieri retragerea trupelor care au participat la manevre militare în apropierea frontierei cu Ucraina şi a cerut Kievului „să-şi retragă trupele din estul ţării şi să pună capăt imediat operaţiunii represive şi violenţelor“. NATO a reacţionat, precizând că nu vede nici un semn al retragerii trupelor ruse. Miliardarul ucrainean Poroşenko, favoritul sondajelor la prezidenţiale.
Putin a mai anunţat şi la 7 mai că o parte a trupelor ruse au fost retrase de la frontiera ucraineană dar şi atunci, NATO şi SUA au declarat că nu erau detectate semne ale reducerii forţelor militare ale Rusiei în zona menţionată. Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din 25 mai, tensiunile din estul Ucrainei rămân accentuate, separatiştii refuzând să organizeze scrutinul în „republicile populare”. Vineri, ONU a dezvăluit un tablou îngrijorător al „deteriorării” situaţiei drepturilor omului în est, enumerând cazuri de tortură, ucideri, răpiri şi intimidări vizând oameni politici şi ziarişti.
La doar şase zile distanţă de data scrutinului prezidenţial care va decide noul preşedinte ce îi va succeda lui Viktor Ianukovici, Comisia electorală a tras un semnal de alarmă. În lipsa securităţii, în mai multe părţi ale regiunilor Doneţk şi Lugansk, peste 2 milioane de electori ucraineni din totalul de 36 milioane, pot fi împiedicaţi să voteze. Alexandre Borodai, misteriosul consultant rus devenit „prim-ministru” al „republicii populare Doneţk” a avertizat că „nu vor avea loc alegeri în Doneţk”. Pentru moment nimeni nu poate spune unde, în regiune, va fi posibilă depunerea buletinelor în urnă, nici dacă va fi asigurată securitatea votanţilor. Un ultim sondaj arată că doar o treime din alegătorii din est sunt gata să participe la scrutin, mulţi declarând că se tem pentru vieţile lor.
Avertisment
Preşedinţii american, Barack Obama şi francez, Franois Hollande au ameninţat în weekend liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, cu noi sancţiuni dacă Rusia îşi menţine atitudinea provocatoare şi destabilizatoare în estul Ucrainei. În timp ce occidentalii au ridicat tonul faţă de Moscova, agenţia rusă RIA Novosti afirmă că Europa renunţă să includă energia în sancţiunile contra Rusiei. Aflat la Atena vineri, comisarul european pentru energie, Gunter Oettinger declara: „partenerii noştri ruşi sunt furnizori importanţi de gaz natural pe pieţele noastre de 40 de ani. UE a decis ca sancţiunile sale contra Rusiei să nu includă sectorul energetic rus. Rusia furnizează gaz, UE plăteşte pentru acest gaz. Nu dorim să transformăm furnizările de gaz în armă”.
În culise, mai mulţi şefi ai marilor firme franceze foarte active în Rusia au trimis în ultimele zile acelaşi mesaj clar către Elysee şi Quai d’Orsay: trebuie exclusă posibilitatea unui nou lot de sancţiuni europene contra oligarhilor ruşi aflaţi în centrul schimburilor economice cu Hexagonul. Total, Alstom, Vinci, Auchan sau Renault sunt îngrijorate de noua listă care ar putea fi adoptată de UE, îngrijorate că unii patroni ruşi, deja prezenţi pe listele americane, pot fi sancţionați de Bruxelles. Printre ei figurează două personalităţi apropiate de Kremlin şi foarte active în schimburile franco-ruse – Ghenadi Timcenko, proprietarul Novatek, partener al Total în mega proiectul uzinei de GNL în Arctica şi Vladimir Iakunin, pdg al Căilor ferate ruse, mare client al locomotivelor Alstom şi în plin studiu pentru construirea de TGV. Sau Serghei Şemezov, un aliat fidel al lui Putin, care, în fruntea Rosoboronoexport este şi partenerul Renault în Rusia.
Poroşenko, omul păcii?
Ultimele sondaje arată că Poroşenko, un magnat al confecţiilor şi cunoscut ca „regele ciocolatei”, este mare favorit, susceptibil să evite un al doilea tur de scrutin cu adversarul său cel mai puternic, ex-premierul Iulia Timoşenko. Poroşenko ar fi susţinut de 34% din electori contra 6% care merg pe mâna Iuliei Timoşenko. Un procent de 4% se pronunţă pentru Serghei Tigipko, un membru al Parlamentului şi fost ministru al Economiei iar 25% au declarat că sunt indecişi. Printre electorii care au declarat că s-au hotărât, Poroşenko este susţinut de 54,7%, pentru a evita un al doilea tur de scrutin şi doar 9,6% o susţin pe Timoşenko.
După săptămâni de ameninţarea a unei invazii, Putin pare să fi închis posibilitatea acaparării teritoriilor din est după modelul Crimeii şi a trimis un mesaj rezervat pentru ca alegerile să meargă înainte. Poroşenko este un veteran al politicii ucrainene, care a fost ministru de Externe şi apoi al Economiei în epoca preşedintelui demis, Ianukovici. Cu o ţară mereu tulbure din cauza violenţelor separatiste din est, candidatura lui Poroşenko, care are interese comerciale profunde în Rusia, a redesenat conflictul din Ucraina. El a prezentat Kremlinului perspectiva unui partener de negociere, aparent contribuind la o relaxare a poziţiei lui Putin faţă de Ucraina. Analişti şi observatori consideră că atitudinea faţă de Poroşenko are în vedere că este un pragmatic şi a fost în guvernul Ianukovici. Un dealmaker. Din acest punct de vedere, asta poate însemna că Putin este gata să îi acorde o şansă de a obţine ce vrea. Ce doreşte cu adevărat Putin rămâne de văzut. Mulţi analişti estimează că vrea o garanţie că Ucraina nu va adera la NATO. Alţii consideră că va regla doar cu guvernul federalizarea care ar slăbi definitiv Kievul, în timp ce alţii cred că va continua să destabilizeze ţara. Recent, Poroşenko a promis că va repara relaţiile cu Rusia.
