În timp ce Parlamentul Crimeii a votat luni ruperea de Ucraina şi alipirea la Rusia, după ce imensa majoritate a electorilor din peninsulă a ales această opţiune la referendumul considerat de Occident drept ilegal şi ilegitim, Parlamentul de la Kiev a decis chemarea rezerviştilor în serviciul militar. UE şi SUA au decis aplicarea de sancţiuni împotriva unor personalităţi din Rusia şi Ucraina.
UE a adoptat sancţiuni ce privesc restricţii de vize şi îngheţarea averilor, iar Administraţia Obama a anunţat că o serie de responsabili ruşi ar fi vizaţi de îngheţarea averilor şi interdicţia călătoriilor în Statele Unite. Printre ei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, Valentina Matvienko, preşedinte al Consiliului Federaţiei, trei parlamentari şi trei consilieri apropiaţi ai preşedintelui Putin. Responsabilii americani au precizat că au fost sancţionaţi „tovarăşii“ lui Putin, iar Casa Albă a subliniat că acţiunile „trimit un mesaj puternic guvernanţilor ruşi că există consecinţe pentru actele lor ce violează suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv pentru acţiunile de susţinere a referendumului ilegal pentru separarea Crimeii“.
În afara Moscovei, nici o capitală nu recunoaşte votul de duminică din Crimeea. SUA şi ţările europene au condamnat referendumul ca „ilegal şi contrar Constituţiei Ucrainei şi regulilor internaţionale“. Dacă Duma va aproba vineri anexarea Crimeii, UE are în vedere deblocarea unui al treilea set de sancţiuni, considerate mai dăunătoare pentru Rusia, privind relaţiile economice şi comerciale. Miniştrii europeni de Externe, reuniţi ieri la Bruxelles, au negociat o listă de aproximativ 130 de persoane care ar putea fi supuse sancţiunilor.
Mai mulţi responsabili avertizează însă împotriva riscurilor unor astfel de sancţiuni economice, numeroase state europene depinzând de livrările de gaz rusesc. Şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a asigurat că UE va trimite Rusiei „mesajul cel mai puternic posibil“ şi a reafirmat că europenii nu doresc o ecaladare a conflictului cu Rusia.
Problema este că nu se ştie dacă sancţiunile Occidentului îl vor determina pe preşedintele Putin să renunţe la orice acţiune în Ucraina. Deşi până acum el a fost indiferent la ameninţările americane şi europene, responsabilii americani consideră că preţul acestor sancţiuni va deveni insuportabil pentru economia Rusiei dacă Putin nu va ceda. Duminică, media internaţională menţiona retragerea a miliarde de euro din conturile ruşilor în băncile europene.
În mediile diplomatice de la Bruxelles, nu mulţi sunt cei care cred că sancţiunile europene îl vor opri pe Putin şi, în cazul agravării crizei ucrainene, se are în vedere impunerea unui nou set de sancţiuni. Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state vor discuta problema la Bruxelles în cadrul summit-ului european de joi şi vineri. Oricum, liderii europeni au precizat foarte clar că nu au în vedere un răspuns militar. „Nu dorim opţiuni militare; nu este un război al Crimeii“, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague.
Un vot masiv pro-Rusia
În Crimeea, purtătorul de cuvânt Mihail Malişev a precizat că 83,1% din populaţia cu drept de vot s-a prezentat duminică la urne, rezultatul final fiind: 96,77% în favoarea aderării la Rusia şi 2,51% contra. O delegaţie de 50 de membri ai Parlamentului Crimeii s-a deplasat, luni după-amiază, la Moscova pentru a prezenta oficial cererea de anexare, iar responsabilii ruşi încep elaborarea răspunsului lor. Preşedintele Putin va ţine astăzi un discurs în Parlamentul rus privind situaţia Crimeii, iar Duma prevede examinarea cererii de anexare vineri. Odată adoptată legea, lui Putin îi revine decizia rapidă asupra aderării, dar efectiv procedura poate dura luni de zile.
Rusia anunţă un plan „salvator“?
Ministerul rus de Externe a publicat ieri o declaraţie elaborată pe baza propunerilor prezentate în ultimele zile de SUA şi de alte ţări, care ar putea menţine Ucraina intactă. Încă o dată Rusia scoate din pălărie un plan, asemenea celui privind armele chimice din Siria, plan care îi menţine controlul asupra Ucrainei. Este vorba de un „grup de contact“ al naţiunilor, care ar fi necesar pentru menţinerea unui dialog cu Kievul şi Moscova, după ce Ucraina va stabili o nouă Constituţie. Rusia vrea ca Ucraina să devină o republică federală, fiecare regiune bucurându-se de o autonomie considerabilă privind limba şi finanţele. O noţiune căreia guvernul actual de la Kiev i se opune total, temându-se că ar duce la prăbuşirea ţării, cu regiuni din Est apropiate de Rusia împotriva voinţei regiunilor din Vest. Dar ar însemna şi privarea Kievului de o mare parte a impozitelor pe care le încasează în prezent. Rusia vrea şi garanţii ucrainene că va rămâne o naţiune neutră – şi o rezoluţie a Consiliului de Securitate privind neutralitatea. Dar planul rus nu prevede nici un rol explicit pentru Uniunea Europeană.
