Forumul economic de la Sankt Petersburg s-a deschis în momentul în care Franţa şi Belgia anunţau îngheţarea activelor ruseşti după refuzul Rusiei de a plăti o amendă de 50,2 miliarde dolari acţionarilor companiei Iukos, decisă de Curtea de Arbitraj de la Haga. Putin tună şi fulgeră.
Summitul economic din fosta capitală imperială rusă, numit şi „Davos-ul rusesc” (în perioada când PIB-ul Rusiei afişa o creştere de 10%) şi-a pierdut semnificaţia după ce economia rusă a intrat în recesiune sub dubla lovitură a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor impuse de Occident din cauza atitudinii faţă de Ucraina. A 19-a ediţie a Forumului economic (18-20 iunie) a fost considerată un eveniment mai mult politic decât economic, pentru Rusia fiind un prilej de a demonstra lumii că nu a fost afectată de sanc-ţiuni şi nu este izolată în plan diplomatic. Contextul este unul special, la câteva zile distanţă de o reuniune a miniştrilor de Externe ai ţărilor membre UE unde va fi formalizată prelungirea sancţiunilor contra Rusiei până la 31 ianuarie 2016 – limitarea accesului pe pieţele financiare pentru cinci mari bănci ruseşti, trei firme petroliere şi trei întreprinderi de armament. Decizia a fost autorizată miercurea trecută de ambasadorii europeni reuniţi la Bruxelles.
Evenimentul anual destinat să refacă imaginea Rusiei în faţa imvestitorilor veniţi din lumea întreagă a fost întunecat de îngheţarea conturilor ruse în Franţa şi Belgia, joi, în cadrul unui efort de executare a deciziei Curţii de Arbitraj de la Haga de anul trecut pentru despăgubirea de către Rusia a acţio-narilor fostei companii petroliere rusești Iukos. În iulie 2014, Curtea a condamnat Rusia să ramburseze 50,2 miliarde dolari acţionarilor spoliaţi de la Iukos, compania petrolieră a opozantului Mihail Hodorkovski, estimând că Rusia a încălcat Charta internaţională de energiei. Când au închis, în 2003, întreprinderea, autorităţile de la Moscova trebuiau să vândă activele la licitaţie. Iukos a fost cea mai mare companie petrolieră din Rusia, dar a fost făcută bucăţi după arestarea în 2003 a proprietarului ei, Mihail Hodorkovski, critic al Kremlinului, iar activele – vândute unor companii deţinute de stat. Totul s-a petrecut după ce preşedintele Putin a avertizat clasa crescândă a oligarhilor ruşi în privința ingerinţelor în politică. Hodorkovski a primit drept de rezidenţă în Elveţia după ce a fost eliberat în 2013, graţiat de Putin, după un deceniu petrecut în închisorile Siberiei.
Noi tensiuni
De anul trecut Rusia nu a onorat amenda impusă de Haga şi, la 19 iunie, Franţa şi Belgia, urmate de multe alte ţări europene, au ordonat sechestrarea fondurilor de stat plasate în întreprinderi ruseşti pe teritoriile lor. Decizia priveşte 40 de bănci şi toate reprezentanţele ruse, ONG-uri şi media, cum este cazul agenţiei de presă Itar-Tass sau canalul tv Russia Segodnia (Russia Today). În Belgia, printre conturile ruseşti îngheţate figurează cele ale ambasadei Rusiei şi ale reprezentanţelor ei permanente pe lângă UE şi NATO din Bruxelles.
Această nouă afacere intervine într-un context de tensiuni deja puternice între Occident şi Rusia, care se înfruntă pe dosarul ucrainean. Anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în martie 2014, apoi conflictul din estul Ucrainei au determinat europenii şi americanii să adopte sancţiuni contra Moscovei. În replică, Kremlinul a instaurat un embargo asupra produselor alimentare europene şi americane. La Forumul de la Sankt Petersburg, în faţa ziariştilor, preşedintele Vladimir Putin a ameninţat cu represalii toate ţările care se vor atinge de averile Rusiei din străinătate şi a asigurat că Moscova va „apăra interesele sale” după îngheţarea în Franţa şi Belgia a conturilor bancare la cererea acţionarului ex-grupului Iukos. „Vom apăra interesele noastre prin justiţie. Poziţia noastră este clară: Rusia nu recunoaşte autoritatea acestui tribunal”. „Cei care se vor aventura să facă asta (îngheţarea averilor rusești, n.n.) trebuie să înţeleagă că vor urma măsuri de retorsiune”, avertiza vineri şi viceministrul rus de Externe, Vasili Nebenzia, în timp ce ministrul de Externe, Serghei Lavrov, preciza că Moscova va lua măsuri asemănătoare celor aplicate în ţările occidentale.
Rusia a exclus deja orice despăgubire şi contestă procedura, iar consilierul preşedintelui rus, Andrei Belusov, vorbea de „situaţia puternic politizată” referindu-se la decizia Curţii de Arbitraj de la Haga. Joi seară, Ministerul rus de Externe a convocat ambasadorul Belgiei în Rusia pentru a denunţa un act „inamical”.
