Putin a ieşit din tăcere pentru a nega implicarea Rusiei în Ucraina şi a acuza o „lovitură de stat“ contra „singurului preşedinte legitim“, Viktor Ianukovici, câteva ore după ce Washingtonul a anunţat sancţiuni contra Moscovei, inclusiv întreruperea relaţiilor militare. Potrivit liderului rus, folosirea forţei armate în Ucraina ar fi „legitimă“ dar nu este „necesară pentru moment“.
După ce pe parcursul nopţii de luni spre marţi s-a repetat un ultimatum dat de trupele ruseşti din Crimeea ca soldaţii ucraineni să se preda până în zori, Putin a ordonat marţi soldaţilor angajaţi în manevrele militare să intre în cazarme, în contextul situaţiei tensionate din Crimeea decizia sa fiind considerată un gest de calmare. Potrivit agenţiilor de presă ruseşti, omul forte de la Kremlin a dat ordin soldaţilor ruşi angajaţi în manevre militare în apropierea frontierei cu Ucraina din 26 februarie să revină în cazarmele lor. Situaţia la faţa locului nu este simplă şi negocierile vor fi intense pentru a determina retragerea trupelor ruse deja amplasate. El a negat că forţe ruseşti operează în Crimeea, afirmând că „forţe locale de autoapărare” sunt cele care blochează bazele militare ucrainene.
Citeşte şi: Militarii ruşi din Transnistria, în alertă
În timp ce ucrainenii şi occidentalii sunt îngrijoraţi de o operaţiune militară de anvergură în Ucraina, şeful statului rus a estimat că trimiterea de trupe ruseşti suplimentare nu este „necesară pentru moment”. Dar, „această posibilitate există”, a precizat Putin subliniind că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge „la toate mijloacele” pentru protejarea cetăţenilor săi în această fostă republică sovietică, în special în Crimeea, unde 60% din locuitori sunt cetăţeni ruşi.
Gazprom, o armă de temut
Gigantul rus gazier, Gazprom, va anula reducerea acordată Ucrainei la tarifele importurilor sale de gaz, directorul său general Alexei Miller precizând că Ucraina are o „enormă” datorie gazieră faţă de Rusia, estimată la 1,55 miliarde dolari. El a avertizat că „avem relaţii bune cu Ucraina, tranzitul gazelor funcţionează, trebuie doar plătit gazul (…) Cu un astfel mod de plată şi de a-şi îndeplini angajamentele, Ucraina nu va putea să conserve preţul preferenţial de care beneficiază în prezent pentru gaz”.
De câteva săptămâni, UE procedează la un savant calcul diplomatic în gestionarea conflictului care opune Ucraina şi Rusia. Dacă în Europa unii ameninţă cu sancţiuni contra Moscovei, pasul nu a fost făcut.
„Agresiunea lui Putin în Ucraina are nevoie de o ripostă“
Zbigniew Brzezinski, consilier pentru securitatea naţională a SUA între 1977 şi 1981 arată că în ce priveşte agresiunea rusă contra Ucrainei, depinde mult de ce urmează să facă Vladimir Putin. Dar calculele lui Putin depind nu numai de susceptibilităţile NATO (şi în special ale SUA), ci şi de modul în care ucrainenii vor răspunde la orice nouă escaladă a Rusiei. Şi, pentru a completa cercul,răspunsul ucrainean va fi influenţat de reacţia cetăţenilor la o altă repetare a agresiunii Crimeii de către Putin şi de faptul că naţiunea crede că SUA şi NATO sunt cu adevărat favorabile.
Citeşte şi: Obama: Declaraţiile lui Putin despre Crimeea nu înşeală pe nimeni
Tactica lui Putin de atacator în Crimeea oferă câteva consilii privind planificarea ei. El ştia dinainte că invazia sa camuflată se va reuni cu susţinerea majorităţii ruse în Crimeea, dar nu era sigur pe reacţia unităţilor militare ucrainene, slabe. În cazul unei rezistenţe ucrainene serioase, el putea dezavua iniţiativa şi să se retragă.
Multe depind de claritatea Vestului transmisă dictatorului de la Kremlin – o imitaţie comică a lui Mussolini şi o amintire mai ameninţătoare a lui Hitler – la care NATO nu poate rămâne pasivă dacă războiul izbucneşte în Europa. Dacă Ucraina este zdrobită în timp ce Occidentul priveşte numai, noua libertate şi securitatea la frontierele României, Poloniei şi ale celor trei state baltice vor fi ameninţate. Asta nu înseamnă că Occidentul sau SUA ar trebui să ameninţe cu războiul. Dar în primul caz, actele unilateral ameninţătoare ale Rusiei înseamnă că Vestul va trebui să recunoască rapid legitimitatea actualului guvern al Ucrainei. Incertitudinea privind statutul său juridic l-ar putea tenta pe Putin să repete şarada din Crimeea. În al doilea rând, Occidentul trebuie să transmită – în privat, pentru a nu imili Rusia – că armata ucraineană poate conta pe ajutorul occidental imediat şi direct pentru întărirea capacităţilor sale de apărare. În acest timp, forţele NATO, conform planificării de urgenţă a organizaţiei, trebuie puse în stare de alertă. Dacă Occidentul vrea să evite un conflict va trebui să evite orice ambiguitate cu Kremlinul privind o utilizare ulterioară aventuristă a forţei în mijlocul Europei. Occidentul trebuie să asigure Rusia că nu va încerca atragerea Ucrainei în NATO sau de a o întoarce contra Rusiei. Ucrainenii vor putea defini proximitatea lor cu Europa şi cooperarea economică cu Rusia, în profitul păcii şi stabilităţii în Europa. Şi, după alegerile din mai, ei vor putea revizui unele dispoziţii pentru un statut special al Crimeii, dar nu trebui să o facă siliţi sau atacaţi de un vecin condus de ambiţii imperiale sau personale.
