Comisia juridică a Senatului va dezbate, marți, în vederea întocmirii unui raport, propunerea de modificare a Legii 303/2004 pentru statutul judecătorilor și procurorilor. Această lege se referă la numirea conducerii ÎCCJ și a șefilor de parchete, arată Agerpres.
Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de marți a comisiei, a cărui inițiator este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânată pe 14 și 28 martie și 19 aprilie.
Comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM (cel anterior datează din aprilie 2016 — n.r.) și de la Ministerul Justiției.
"O să vedem ce e de făcut, dar asta nu înseamnă se ne grăbim cu o legiferare care ar putea să vină în contradicție cu ceea ce se lucrează deja la Ministerul Justiției și este în dezbatere și la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu are sens să ne grăbim. Nici să dăm o soluție de respingere pentru ca ulterior să ne însușim punctul de vedere al inițiatorului de la această propunere, nici să dăm un raport de admitere pentru ca ulterior să nu îl mai susținem", declara pe 28 martie președintele Comisiei juridice, Șerban Nicolae.
Președintele Comisiei juridice senatoriale, Șerban Nicolae, i-a solicitat ministrului Toader să precizeze care este stadiul propunerilor MJ pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în condițiile în care vor fi reluate dezbaterile parlamentare pe acest subiect.
Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.
În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt "numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani".
Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător".
În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — "Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului".
