» Principesa Margareta, devenita oficial mostenitoarea tronului Romaniei, a fost pregatita sa faca politica si s-ar putea implica in problemele tarii, spun analistii politici.
Principesa Margareta are toate datele pentru a face fata cu succes provocarilor politice, dupa cum spun mai multi analisti si apropiati ai Casei Regale. Unii dintre ei socotesc insa ca nu ar fi pe deplin pregatita pentru a intra in complicatiile politice autohtone, in vreme ce altii sustin ca Margareta va evita in continuare sa se amestece in jocurile interne, chiar daca Regele Mihai a numit-o succesoare la tronul Romaniei. Regele a modificat astfel statutul dinastic, eliminand legea salica prin care mostenitorii la tron pot fi doar pe linie masculina. Aceasta traditie a fost statutata prin Articolul 83 al Constitutiei din 1866, care preciza ca "in lipsa de descendenti in linie barbateasca ai Regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboratorilor acestora". Istoricul Ovidiu Pecican considera ca aceasta decizie este o incercare tarzie de sincronizare cu celelalte case regale din Europa, dar ca, in principiu, o astfel de miscare ar trebui agreata de Casa de Hohenzollern. Pe de alta parte, politologul Cristian Pirvulescu observa ca modificarea statutului Casei Regale este doar partiala in absenta ratificarii Parlamentului si ca este doar pentru uzul privat al familiei.
Alti istorici sustin insa ca Regele Mihai are dreptul sa-si numeasca in mod legal succesorii, fara ratificarea Parlamentului, fiindca in a doua sa domnie ultimul rege al Romaniei nu a avut nevoie de votul Parlamentului si nu a jurat pe Constitutie. Practic, Regele Mihai a revenit pe tronul Romaniei la 6 septembrie 1940, fiind uns in aceasta functie doar de Patriarhul Nicodim al Bisericii Ortodoxe Romane. Cu toate acestea, Regele Mihai, cand a hotarat modificarea succesiunii in favoarea Principesei Margareta, a facut-o in ordine strict constitutionala: "In situatia in care natiunea romana va considera potrivita revenirea la monarhie ca forma de guvernamant, Parlamentul va trebui sa voteze renuntarea la legea salica", lege care nu corespunde "nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti".
Potrivit politologului Cristian Pirvulescu, modificarea succesiunii anunta "o noua ofensiva a Casei Regale" prin care aceasta sa primeasca un statut public, dincolo de actiunile individuale ale membrilor ei. Pirvulescu este de parere ca se pot lua in discutie mai multe scenarii de implicare a familiei regale in politica autohtona: de la revenirea la statul interbelic, ceruta de unii oameni de afaceri influenti, pana la "jocul bulgaresc", care este insa "riscant" pentru ca ar putea pune sub semnul intrebarii credibilitatea Casei Regale. Cristian Pirvulescu crede totusi ca membrii familiei regale s-ar putea impune in politica, in conditiile in care un sondaj din 2006 scotea in evidenta ca doua treimi dintre romani spuneau ca familia regala trebuie sa se implice mai mult in dezvoltarea Romaniei, iar majoritatea romanilor apreciau ca aceasta este legata de valori precum traditia, identitatea, continuitatea si mandria nationala. Radu Duda, sotul Principesei Margareta, este inca din perioada lui Adrian Nastase consilier al primului ministru, iar numele sau a fost vehiculat in ultimul an de oameni influenti ca potential candidat la Presedintie. Observatori din apropierea Casei Regale spun insa ca Margareta "este mai bine pregatita pentru a face politica" si ca Gordon Brown, actualul premier britanic, cu care principesa a avut o legatura destul de lunga ar fi "intr-o oarecare masura" produsul ei.
TOPUL DESCENDENTEI
Ordinea succesiunii la tronul Romaniei dupa decizia de abolire a legii salice:
1. Principesa mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei;
2. Principesa Elena a Romaniei (a doua fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);
3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills (fiul Elenei, nepotul Regelui, care va deveni Principele Nicolae al Romaniei la 1 aprilie 2010);
4. Elisabeta Karina de Roumanie (fiica Elenei);
5. Principesa Irina a Romaniei (a treia fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);
6. Michael de Roumanie Kreuger (fiul Irinei);
7. Angelica de Roumanie Kreuger (fiica Irinei);
8. Principesa Sofia a Romaniei (a patra fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);
9. Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei);
10. Principesa Maria a Romaniei (a cincea fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana).
Ordinea succesiunii la tronul Romaniei tinand cont de legea salica:
1. Printul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern (n. 1924);
2. Printul Karl Friedrich de Hohenzollern (n. 1952);
3. Printul Alexander de Hohenzollern (n. 1987);
4. Printul Albrecht de Hohenzollern (n. 1954);
5. Printul Ferdinand de Hohenzollern (n. 1960);
6. Printul Aloys de Hohenzollern (n. 1999);
7. Printul Fidelis de Hohenzollern (n. 2001);
8. Printul Johann-Georg de Hohenzollern (n. 1932);
9. Printul Carl Christian de Hohenzollern (n. 1962);
10. Printul Nicolas de Hohenzollern (n. 1999).
