Primăria București a rătăcit 7 milioane de euro într-un service auto

Direcția Națională Anticorupție a descins la începutul lunii februarie la societatea Ciclop, care aparține de Consiliul General București. Motivul: firma a pierdut mai multe procese cu foștii angajați și nu poate justifica absența unor sume de bani, de ordinul milioanelor de euro.

Până în 1989, Service-Ciclop era singura societate de service auto de elită din România și avea nouă subunităţi. Reprezentanţele tuturor mărcilor de autoturisme occidentale, de la Volvo la Mercedes, figurau la Ciclop. După 1990, firma a trecut în subordinea Consiliului General al Capitalei, iar municipalitatea încasa la bugetul local toate beneficiile, lăsând societăţii doar banii pentru investiţii.

Ciclop a strâns până în anul 2007, numai din vânzarea câtorva dintre subunitățile sale, suma de 3 milioane de euro, bani puşi de-o parte pentru viitoarele investiţii, conform salariaţilor societăţii, care au dorit să nu li se divulge identitatea. Totodată, firma aflată în subordinea municipalității a închiriat câteva spaţii de pe urma cărora a încasat – şi încasează – 46.000 de euro pe lună.

Cei aproximativ 250 de angajaţi aveau contracte de muncă pe cote procentuale, adică salariul minim pe economie şi restul un procent din ceea ce aduceau societăţii. Cu alte cuvinte,  totul era gândit în aşa fel încât muncitorii să-şi producă singuri salariile, ba mai mult, să acopere veniturile celor de la birouri şi, pe lângă acestea, să aducă şi un profit Primăriei. Vânzările şi închirierile de spaţii intrau la altă categorie, erau beneficiu curat.

Externalizarea serviciilor a triplat cheltuielile

În anul 2007, consilierii au hotărât să mute sediul principal al societății aflat în centrul Capitalei, din Bd. Magheru nr. 6-8, din cauză că imobilul a fost revendicat. S-a optat pentru modernizarea unui alt sediu Ciclop, în Şos. Giurgiului, la marginea orașului. Pentru asta, ”s-a intrat” în contul de 3 milioane de euro destinat investiţiilor. De asemenea, au fost externalizate serviciile de contabilitate, serviciul juridic şi cel de cadre, deși cheltuielile cu aceste servicii s-au triplat automat.

Chiar și așa, indiferent de cheltuielile mai sus menţionate, societatea ar fi trebuit să meargă totuşi pe profit, ţinând cont de chiria lunară de 46.000 de euro pe care o încasa şi de modul de salarizare al anga­jaţilor. Cu toate acestea, în noiembrie 2010, conducerea firmei a dat afară 40 de muncitori, pe motiv că trebuie reduse cheltuielile salariale. Urmează o perioadă de nervozitate și procese cu foștii angajați, după care, în 2014, se instalează o nouă conducere. După câteva luni de tatonare, începe un nou scandal.

Banii voştri sunt ai mei!

În aprilie 2015, directorul tehnic al societăţii a chemat pe rând muncitorii, să le spună că trebuie să-şi ia concedii fără plată, la cererea lor, pentru că nu mai sunt bani, iar societatea nu mai poate supravieţui dacă ei nu se sacrifică. Salariile medii din unitate, pentru muncitori, cei care realizează veniturile efective, erau de 1.550 de lei. În schimb, noua directoare generală, sosită în 2014, tocmai de la șefia Tineretului Social Democrat sectorul 6… şi-a mărit salariul de la la 6.600 lei – cât avea fostul director – la 11.122‚ apoi, dacă tot era loc, la 12.493 de lei.

De asemenea, membrii Consiliului de Administraţie şi-au rotunjit veniturile de la 1.350 de lei la 2.050 de lei pe şedinţă. Peste toate, statele de plată sunt pline de posturi inventate pe salarii de 5.000 – 6.000 de lei. Apoi, desigur, n-au mai fost bani pentru muncitori, iar aceștia au fost sfătuiți să-și ia concedii fără plată, ca să nu-și piardă locurile de muncă!

Revoltați, câțiva angajați au cerut socoteală, dar au fost dați afară de noua conducere. Au urmat procese pe care oamenii le-au câștigat. Recent, Direcția Națională Anticorupție a descins la Ciclop pentru a verifica de ce sunt așa multe procese și unde sunt banii firmei. Să facem un calcul…

Din august 2007 până în decembrie 2015, adică în 101 luni, Ciclop a încasat, doar din chirii, suma de 4.646.000 de euro. La aceasta, adăugăm cele 3.000.000 de euro pentru investiţii, din 2007, şi obţinem 7.646.000 de euro tocaţi în opt ani și jumătate, în condiţiile în care salariaţii se susţineau singuri. Între timp, personalul a ajuns la 80 de oameni, din care doar 30 sunt productivi. Societatea este acum în pragul falimentului.

Revolta sindicatului

În fine, Sindicatul Liber din cadrul Atelierului 3 – Ciclop a sesizat săptămânal Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Capitalei despre managementul dezastruos din cadrul societății realizat de directorul Simona Butacu, totodată președinta TSD sector 6 București.

Printre aspectele sesizate se numără inclusiv faptul că aceeași directoare este și consilier în Consiliul Local 6, aflându-se astfel în situația de incompatibilitate, potrivit legilor în vigoare. Sindicaliștii o acuză pe directoare că și-a dublat salariul de la Ciclop, că a angajat studenți nepregătiți profesional, dar membri ai organizației de tineret TSD, că a mărit salariile și primele persoanelor aflate în conducerea societății și că a suplimentat personalul birocratic, însă nu și personalul din producție.

Ca exemplu, Simona Butacu este acuzată că a modificat retribuția pe funcția pe care o deține. Fără să țină cont de raportul eficiență-profit și locuri de muncă de producție – auxiliar, salariul de director general a fost dublat de la 6.600 lei – cât avea fostul director – la 11.122 (în anul 2014) și 12.493 (pentru anul 2015), potrivit documentelor aflate în posesia noastră.

Directoarea a înființat un “post de director coordonator pentru garajele de cartier – sector 6 – București (unde dna director Butacu Simona este consilier local), retribuibil cu 6.500 lei – nejustificat financiar”. Funcția i-a revenit lui Marius Dinu, membru în Consiliul de Administrație al societății, adică incompatibil. Și nu este singurul post de conducere înființat pentru prietenii din TSD.

Am solicitat o poziție din partea Primăriei Municipiului Bucu­rești, dar, deși a trecut peste o lună, nu am primit nici un răspuns. De asemenea, ­Simona Butacu nu a putut fi contactată.  

A fost primul imobil european construit pe sistem antiseismic

Fostul sediu central, de pe bd. Magheru al Service Ciclop, pe care societatea l-a pierdut, are și el o poveste interesantă. După cutremurul din 1977, autorităţile comuniste au luat la puricat toate dosarele imobilelor din centrul Bucureştiului. Atunci s-a aflat că blocul Ciclop a fost construit în 1929 de o anume familie Mihăescu, pe un teren cumpărat de la familia Bragadiru.

A fost primul imobil din Europa construit antiseismic pe role. Chiar și în acest moment, Ciclopul şi Intercontinentalul sunt singurele clădiri din Bucureşti care au role de preluare şi diminuare a mişcărilor telurice. După anul 1990, documentele privind blocul Ciclop au dispărut din arhive, dar au apărut câţiva pretinşi urmaşi ai familiei Bragadiru care au cerut imobilul, deşi ei nu aveau nici o legătură cu clădirea.

Până în anul 2001 instanţa a respins cererile acestora de retrocedare a clădirii, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, pe motiv că nu au prezentat acte legale de moştenitori ai clădirii. Totuşi, Primăria Capitalei a emis Decizia nr. 112/28.09.2001, prin care se dispune restituirea în natură a imobilului Ciclop către moştenitori. Cu hârtia de la Primărie, practic aceasta ținând loc de act de proprietate, aceştia s-au dus din nou în instanţă și au câștigat imobilul.