26.1 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăSpecialCazul de sclavie din Argeș. Iohannis: Istoria recentă ne-a demonstrat încă o...

Cazul de sclavie din Argeș. Iohannis: Istoria recentă ne-a demonstrat încă o dată tragediile generate de lipsa cooperării constante între instituţiile statului

Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat, vineri dimineața, cazul de sclavie din localitatea argeșeană Berevoeşti, pe care l-a calificat drept „revoltător”. Totodată, el a criticat lipsa cooperării „constante” între instituțiile statului, potrivit Agerpres.

Istoria recentă ne-a demonstrat încă o dată tragediile pe care le generează lipsa cooperării constante între instituţiile statului. Condamn cu fermitate cazul revoltător de sclavagism de la Berevoeşti, sper ca măsurile luate să transmită un mesaj clar că astfel de situaţii sunt inacceptabile şi nu vor rămâne nepedepsite”, a declarat șeful statului, la Palatul Cotroceni. 

Procurorii DIICOT Pitești au efectuat, miercuri dimineață, percheziții la 40 de persoane, suspectate că ar fi recrutat sau răpit oameni săraci sau copii cu dizabilități, pe care i-ar fi pus să cerșească sau să muncească în gospodăriile acuzaților.

Citește și: FOTO + VIDEO: 38 de persoane, reținute în dosarul de sclavie. Acuzații ar putea fi plasați în arest preventiv. Ce acoperire au avut polițiștii

Aceste persoane sunt acuzate că, începând cu anul 2008 şi până în prezent, ar fi constituit mai multe grupuri infracţionale organizate structurate pe baza relaţiilor de familie, care ar fi recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore prin constrangere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea le-ar fi exploatat, supunându-le la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat. Printre victime se numără copii, dar şi persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice ori cu situatii materiale precare, care ar fi fost forţate să muncească sau să practice cerşetoria. 

„În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate de către membrii grupurilor infracţionale la domiciliile lor, unde aceştia prin constrângere forţau victimele să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor cât şi în proximitatea localităţii, respectiv: să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj), unde comercializau ilegal cantităţile de lemne sustrase”, conform DIICOT.

Citește și:  Coordonatorul Punctului Naţional de Contact pentru Romi critică etichetarea ETNICĂ a cazului de sclavie de la Berevoiești

Anchetatorii susţin că acuzații ar fi avut mai multe metode prin care îşi forţau victimele să presteze muncile respective. Astfel, victimele ar fi fost amenințate și lovite repetat, fiind ținute permanent sub supraveghere.

„De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar cand primeau li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii pentru ca acestea să nu poată fugi, iar unor victime li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apa rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse sa mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se arunca mâncarea pe jos etc). Există suspiciunea că unele dintre victime au fost violate sau abuzate sexual”, au susținut procurorii DIICOT.

Citește și: Patriarhia Română, despre cazul de sclavie din Argeș: Aceste acte sunt total incompatibile cu morala creștină și cu demnitatea persoanei

 În urma perchezițiilor, procurorii DIICOT au descoperit cinci persoane legate în lanțuri, dintre care trei adulți și doi minori, cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani. Totodată, a fost găsită şi ridicată o sumă totală de 228.000 de lei, aproape un kilogram de bijuterii din aur, nouă drujbe, precum și trei autoutilitare care ar fi fost folosite în activitatea infracțională.

Potrivit purtătorului de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, 40 de copii și tineri au fost supuși, timp de opt ani, unui tratament dur.  „De cele mai multe ori, nu li se dădea de mâncare, nu primeau mâncare, iar dacă primeau, li se ofereau resturi de mâncare, victimele erau ţinute în lanţuri şi în chingi, pentru a nu putea fugi. De asemenea, erau udate alternativ cu apă caldă şi rece, erau puse să se bată pentru amuzamentul suspecţilor”, potrivit Digi24.

Citește și: Dosarul de sclavie din Argeș. CRJ cere autorităților măsuri pentru protejarea victimelor: De ce nu s-a intervenit mai devreme?

Câţiva tineri au reuşit să plece după doi – trei ani de chin. Nu au depus niciodată plângere la poliţie de frică. Un tânăr le-a povestit anchetatorilor că a ajuns la Berevoeşti după ce i s-a promis un loc de muncă plătit cu 1000 de lei pe lună. Urma să fie şofer pe unul dintre camioanele folosite pentru transportul lemnului furat, însă a doua zi a fost sechetrat, bătutut şi forţat să muncească gratis. 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă