Partidul Liberal al premierului olandez, Mark Rutte, a învins cu ușurință partidul antiimigrație, anti-UE al lui Geert Wilders la alegerile legislative din Olanda. Rezultatul este privit ca o respingere a partidelor naționaliste cu vederi extremiste, care câștigau teren în Europa.
Olandezii sunt de regulă responsabili la vot, dar scrutinul de acum a constituit un record, cu o participare de 81% din cele 12,9 milioane de persoane cu drept de vot, conform institutului de sondaje Ipsos. La alegerile din 2010 rata de participare a fost de 74,6%, iar în 2012 – 75,3%.
Conform rezultatelor parțiale, pe baza numărării a 54,8% din voturi, formațiunea VVD a lui Mark Rutte ar obține 32 din cele 150 de mandate din Camera Inferioară a Parlamentului, ceea ce constituie, totuși, o pierdere cu nouă locuri față de ultimele alegeri din 2012. Acestea asigură însă un avans important față de formațiunea PVV a lui Wilders, care ar urma să ocupe 19 locuri.Față de victoria „zdrobitoare” pe care o prefigura Wilders, a câștigat doar patru locuri față de până acum.
Wilders a pierdut pe „cartea” lui Trump
În retorica sa din campanie, Geert Wilders își căpătase renumele de „Trump al Olandei”. El promitea să interzică accesul în Olanda pentru imigranții musulmani, să interzică vânzarea Coranului și să închidă moscheile, într-o țară de 17 milioane de locuitori, dintre care circa 5% sunt musulmani. O vreme, se părea că „modelul Trump” îl ajută, fiind creditat, la un moment dat, cu obținerea a 36 de mandate. Ulterior, cu cât insista pe „cartea” lui Trump, Partidul Libertății (PVV) a început să scadă în sondaje. Acum s-ar afla la egalitate cu creștin-democrații din CDA și progresiștii din D66, creditați cu 19 mandate fiecare, în timp ce laburiștii din PvdA, parteneri în coaliția de guvernare, au înregistrat o înfrângere istorică, coborând de la 38 la doar 9 deputați. Ecologiștii GroenLinks, conduși de tânărul Jesse Klaver, și-au majorat de patru ori scorul, obținând 16 locuri de deputat. CDA și D66 sunt parteneri naturali pentru liberali, însă o astfel de coaliție ar avea nevoie de un partid suplimentar. Un rol important ar putea juca ecologiștii lui Klaver. Premierul Mark Rutte a declarat că cetățenii au votat împotriva unui populism „rău”. „După Brexit și după alegerile din SUA, Olanda a spus stop populismului de proastă calitate”, a subliniat Rutte.
Ușurare în Europa
Rezultatele alegerilor din Olanda au provocat o adevărată ușurare în Europa. Președintele francez, Fran-çois Hollande, a remarcat că votul olandezilor este „o victorie împotriva extremismului”. „Credința în viitorul Europei este singurul răspuns veritabil la zvâcnirile naționaliste și de izolare care există în lume”, a subliniat acesta. Cu mai puțin de 40 de zile înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, Marine Le Pen, liderul formaţiunii franceze Frontul Naţional, care își făcuse din Donald Trump un idol cu care spera să câștige, își reorientează rapid retorica pe beneficiile ieșirii din UE. „Marea Britanie a arătat altor state cum să părăsească Uniunea Europeană, accelerând eventuala cădere a instituţiei”, a declarat aceasta, dar vocea ei nu mai este viguroasă. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat, la rândul său, rezultatul, spunând că este „un vot pentru Europa și împotriva extremismului”. Cancelarul german, Angela Merkel, l-a sunat imediat pe Mark Rutte pentru a-l felicita. „Aștept să continuăm colaborarea ca prieteni, vecini și europeni”, i-a spus Merkel lui Rutte. Ankara, aflată în plină criză diplomatică față de Olanda, a avut o reacție ofensatoare. „Nu exista nicio diferență între Rutte și fascistul Geert Wilders, au aceeași mentalitate”, a declarat Mevlut Cavusoglu.
Decretul antiimigrație, blocat din nou
În SUA, modelul pentru extremiștii europeni, Donald Trump, a suferit încă o înfrângere în fața justiției, pe care o consideră un afront. Un judecător federal din Maryland a decis blocarea pentru întreg teritoriul Statelor Unite a noii versiuni a decretului antiimigrație semnat de Donald Trump. Cu numai câteva ore înainte de intrarea în vigoare a noului text, care interzice accesul pe teritoriul Statelor Unite al cetățenilor din Siria, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen, eliminând și unele referiri religioase, un alt judecător federal, din Hawaii, magistratul Derrick Watson, suspendase decretul, motivând decizia sa pe 43 de pagini. Pe scurt, acest decret, clar orientat spre cetățenii de religie musulmană, crea un prejudiciu ireparabil Constituției SUA.
