Polonia a cerut anularea Actului fondator privind relațiile NATO-Rusia, astfel încât pe teritoriul țării să poată fi instalate baze ale Alianței Nord-Atlantice, a declarat noul ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, conform Agerpres.
Adoptat în 1997, Actul afirmă că NATO nu are ”nicio intenție, niciun proiect și niciun motiv de a desfășura arme nucleare pe teritoriul noilor membri”, fiind interpretat de Moscova ca interzicând instalarea de baze permanente ale NATO.
Este însă vorba despre ”un acord cu caracter politic, fără forță de lege, încheiat într-o altă realitate internațională”, înainte ca Polonia să fie primită, alături de Cehia și Ungaria, în Alianță în 1999, a explicat ministrul Waszczykowski, care a cerut o egalizare a nivelului de securitate între membrii mai vechi și cei mai noi ai NATO.
”Germanii consideră că aceasta ar însemna adoptarea unei atitudini de confruntare cu Rusia. Noi întrebăm atunci: cui vreți să oferiți mai mult confort? Unui stat care este aliatul vostru în Uniunea Europeană și în NATO, sau unui stat care nu face parte din aceste structuri și care poartă al treilea său război în Siria, după cele din Georgia și Ucraina?”, a declarat șeful diplomației poloneze.
Întrebat anterior despre relațiile Varșoviei cu Berlinul, el a subliniat ‘simbioza’ celor două economii și faptul că ”nu vom face nimic care ar putea dăuna acestei relații”, recunoscând însă că anumite probleme îi separă , și anume abordarea germană privind securitatea Poloniei.
”Considerăm că în NATO nu trebuie să existe două niveluri de securitate, unul pentru Europa Occidentală, unde staționează trupe americane, unde există baze militare și instalații defensive, și un altul pentru Polonia, unde nu există așa ceva. Și totuși, Polonia este cea care se învecinează cu Rusia, iar aceasta ne șantajează”, a mai susținut noul ministru de externe de la Varșovia.
În ce privește relațiile cu Moscova, acesta a reafirmat că se încearcă recuperarea epavei avionului prăbușit în 2010 la Smolensk, accident în care și-au pierdut viața toți cei 86 de membri ai delegației poloneze, inclusiv președintele de atunci, Lech Kaczynski, și că, în caz de eșec, ar putea fi sesizate instanțe internaționale, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
