Salvele de rachete lansate de Hamas au continuat să cadă asupra centrului Israelului şi au vizat Tel Aviv, în pofida intenselor raiduri aeriene israeliene asupra Fâşiei Gaza, un angrenaj susceptibil să declanşeze o ofensivă terestră a armatei statului evreu contra teritoriului controlat de Hamas. Purtătorul de cuvânt al armatei Israelului a declarat că s-a reuşit dejucarea unui atentat contra unei baze din sudul ţării de către trei oameni înarmaţi cu grenade.
Ieri, militanţii aripii armate a Hamas, Brigăzile Ezzedine Qassam au lansat din Gaza rachete spre Tel Aviv, centrul economic al Israelului, care au fost interceptate de sistemul antirachetă Iron Dome, dar alte trei rachete au aterizat pe solul israelian. Din cele 117 rachete lansate marţi din Gaza, 45 au fost distruse în zbor.
Acest ciclu al violenţei a fost declanşat la 12 iunie prin răpirea şi uciderea a trei studenţi israelieni în Cisiordania, atribuită de Israel Hamasului. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu a evocat „asasinate cu sânge rece” şi a promis că va face Hamasul „să plătească”.
Tirurile de rachete lansate din Gaza contra Israelului au debutat după ce statul evreu a arestat sute de militanţi Hamas în cadrul operaţiunii lansată în Cisiordania pentru căutarea tinerilor răpiţi, care au fost găsiţi ucişi săptămâna trecută. Un adolescent palestinian a fost răpit şi ars de viu, săptămâna trecută la Ierusalim de către tineri evrei de extremă dreapta, un act de răzbunare. Şase israelieni au fost arestaţi în această afacere. Atacurile din Gaza au continuat mai intense. Tel Aviv, Ierusalim şi pentru prima oară Haifa (nordul Israelului) au fost ţinta rachetelor cu rază lungă de acţiune M-75 lansate de organizaţii armate din teritoriul palestinian controlat de mişcarea islamistă Hamas. Brigăzile Ezzedine Qassam au anunţat că „pentru prima oară, Brigăzile Qassam au lovit Haifa cu o rachetă „160, Ierusalimul cu patru rachete M75 şi Tel Aviv cu alte patru rachete M75”. În martie, Israelul a interceptat o navă în Marea Roşie, la 1.000 de mile de teritoriul israelian, care conţinea o încărcătură de M-302, cu o rază de acţiune de 100 de mile. Israelienii au atribuit livrarea către Iran, susţinător şi finanţator al Hamas şi jihadului islamic.
Ţinte lovite
Raidurile aeriene israeliene asupra Gaza au devenit şi ele mai intense şi ieri dimineaţă a fost ucis un palestinian. Aviaţia israeliană a efectuat 160 de raiduri în noaptea de marţi spre miercuri şi 430 de la debutul ofensivei pentru a opri lansarea rachetelor din Gaza spre Israel. Au fost distruse zece comandamente ale Hamas, numeroase tunele, 118 situri secrete de lansare a rachetelor, instalaţii de stocare de arme. Un raid aerian efectuat în nordul Gazei, ieri, au fost ucişi un înalt lider al jihadului islamic şi cinci membri ai familiei acestuia, a anunţat ministerul palestinian de Interne.
Responsabilii israelieni, care au un larg sprijin popular pentru operaţiunea din Gaza, lansată luni ca ripostă la intensificarea lansării de rachete spre Israel de către Hamas, au avertizat că este posibilă o campanie îndelungată şi o invazie terestră a teritoriului palestinian dacă persistă salvele de rachete palestiniene. Guvernul Netanyahu a cerut armatei să desfăşoare forţe militare de-a lungul frontierei cu Gaza şi potrivit unui responsabil militar israelian, armata a primit instrucţiuni pentru a pregăti diferite alternative militare pentru a fi pregătită tuturor opţiunilor, inclusiv o ofensivă terestră contra Fâşiei Gaza. În această perspectivă, Israelul a autorizat chemarea a 40.000 de rezervişti. După ce în noaptea de luni spre marţi au fost lansate numeroase rachete din Gaza spre Israel, armata israeliană a ripostat lansând operaţiunea aeriană „Protective Edge”, contra mişcării islamiste palestiniene, cu zeci de raiduri de noapte contra enclavei palestiniene, controlată în plan securitar de mişcarea Hamas. „Atacurile aeriene nu reprezintă decât o etapă. Operaţiunea nu are limită de timp”, preciza un reprezentant al armatei. Bilanţul uman pentru palestinieni este deja grav – cel puţin 12 sunt morţi şi peste 70 răniţi.
Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, i-a cerut Israelului să pună capăt „imediat” atacurilor şi a cerut comunităţii internaţionale să intervină pentru oprirea escaladei periculoase care ar putea provoca „distrugerea şi instabilitatea regiunii”. În Gaza, Ismail Haniyeh, liderul Hamas din Gaza, oaia neagră pentru Israel şi organizaţie teroristă pentru SUA și UE a chemat la „unitatea palestiniană pe frontul politic şi în teren” şi a declarat că „toţi israelienii” au devenit ţintă după raidul în care a fost ucis un lider al jihadului islamic. La rândul ei, Liga Arabă a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate şi a denunţat „o escaladă israeliană periculoasă”.
Surpriză
Escalada militară decisă în ultimele zile de Hamas a luat prin surprindere majoritatea observatorilor israelieni, arată Le Figaro. Mişcarea islamistă, care la 23 aprilie s-a apropiat de facţiunea cea mai moderată a OEP (Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei) părea să mizeze pe calea politică pentru a obţine o ridicare a blocadei impusă Fâşiei Gaza. La începutul lui iunie, acceptase chiar să susţină un „guvern de înţelegere” care recunoştea existenţa Israelului şi condamna recurgerea la violenţă. Gestul a fost salutat de comunitatea internaţională şi părea să anunţe debutul unei normalizări în teritoriu. Cu toate că procesul de decizie în sânul Hamas este unul opac, se poate imagina cauza care a dus la răsturnarea de poziţie din ultimele zile. Hamas este izolat de când armata egipteană l-a înlăturat în vara lui 2013 pe preşedintele islamist Mohammed Morsi. Militarii la putere la Cairo au distrus sute de tunele de contrabandă spre Sinai şi au închis terminalul Rafah, ce leagă Gaza cu lumea exterioară. Asfixiaţi financiar, liderii mişcării din Gaza se confruntă cu nemulţumirea unei populaţii epuizată de penurii de carburant, electricitate şi lipsuri de toate genurile.
Cu spatele la zid, liderii Hamas au acceptat în primăvară relansarea procesului de reconciliere cu Fatah, a preşedintelui Mahmoud Abbas, şapte ani după „divorţul” sângeros al celor două facţiuni din Gaza. Responsabilii cei mai moderaţi sperau ca şeful Autorităţii Palestiniene, în bune relaţii cu Egipt şi SUA, să poată lărgi laţul, aşteptare încurajată de Ramallah, unde şefii OEP păreau să lucreze pentru o redeschidere rapidă a terminalului Rafah, odată ce ar fi fost investit noul guvern palestinian.
Cinci săptămâni mai târziu, aşteptările Hamas au fost spulberate. Nu numai că izolarea Gazei a rămas totală, dar situaţia socială s-a degradat după dizolvarea guvernului islamist şi funcţionarii nu au mai fost plătiţi. Tentativele mişcării de a recâştiga o anume respectabilitate pe scena internaţională au eşuat iar responsabilii israelieni, decişi să saboteze aceste demersuri, nu au încetat să catalogheze Hamas ca „o organizaţie teroristă”. După răpirea şi moartea tinerilor studenţi evrei de către membri presupuşi ai mişcării, i-au fost atacate infrastructurile în Cisiordania. Peste 300 de militanţi islamişti, între care mai mulţi deputaţi, au fost arestaţi. Aceste înfrângeri succesive au întărit aripa dură a Hamas, care privea cu scepticism procesul de reconciliere şi milita pentru angajarea unei noi confruntări cu Israelul. Consecinţă probabilă a acestei lupte de influenţă, tirurile de rachete s-au înmulţit la finele lui iunie contra sudului Israelului, lăsând să se întrevadă un nou ciclu de violenţă.
