Parlamentarii germani au votat ieri masiv în favoarea celui de-al treilea plan de salvare a Greciei. În ajun, Atena a autorizat vânzarea a 14 din aeroporturile regionale unui consorţiu german pentru 1,23 miliarde euro.
Noul plan de ajutor pentru Grecia urmează să fie validat astăzi de ansamblul parlamentelor ţărilor zonei euro, pronunţându-se la timp pentru ca Grecia să preia prima tranşă de 26 miliarde euro (din care 10 sunt destinaţi recapitalizării băncilor) şi să ramburseze in extremis datoria de 3,2 miliarde euro către Banca centrală Europeană (BCE), ajunsă la scadenţă joi. Se ştie că în total europenii au căzut de acord pentru un împrumut de 87 miliarde euro pe termen de trei ani. La 19 august a avut loc votul în Camera joasă a Parlamentului german, care l-a aprobat cu largă majoritate – 454 voturi pentru, 113 contra şi 18 abţineri –, ţinând cont de apelul ministrului de Finanţe, Wolfgang Schauble, de a da o şansă Greciei pentru un nou start, în pofida preocupărilor sale că s-ar putea să nu funcţioneze.
Susţinerea acestei Camere a Bundestagului era esenţială pentru eliberarea fondurilor de salvare, dar votul era asigurat pentru că „marea coaliţie” guvernamentală ce reuneşte social-democraţii (SPD) şi Uniunile creştine (UCD, a cancelarului Merkel şi aliatul său bavarez, CSU) dispune de 504 locuri din totalul de 631. Rămâne în discuţie spinoasa problemă a FMI care şi-a acordat un respiro până în octombrie pentru a decide participarea sa la planul de ajutor, condiţionată de o reducere a colosalei datorii elene considerate „nesustenabilă”. Germanii se opun categoric acestei cerinţe, dar doresc să poată conta pe FMI, considerat drept o asigurare că vor vedea rambursate creditele acordate Greciei.
Un nou Memorandum
Odată aprobat noul plan de ajutor, pentru Executivul elen începe o muncă titanică de aplicare a măsurilor drastice de austeritate cerute de creditori, dar nepopulare în rândul grecilor şi criticate de o parte a partidului Syriza, al premierului. Parlamentul grec a aprobat vineri noul Memorandum of Understanding (MoU), negociat cu instituţiile europene şi FMI, document tehnic ce enumera reformele pe care s-a angajat guvernul să le pună în lucru, ca şi obiectivele de redresare a finanţelor publice. Începând din 2018, Grecia ar trebui să fie capabilă să prezinte un excedent de 3,5%, faţă de 4,5% prevăzut în precedentul Memorandum. Economiştii sunt sceptici, în timp ce creditorii Atenei consideră obiectivele insuficiente şi cer crearea fondului de privatizare de 50 miliarde euro, care va fi gestionat de Atena, însă sub supervizarea instituţiilor internaţionale.
Guvernul Syriza, care a făcut campanie contra austerităţii şi la referendumul din iunie a cerut grecilor să refuze condiţiile cerute de eurozonă, va trebui să reformeze sistemul pensiilor pentru reducerea deficitelor, cu descurajarea pensionării anticipate. În paralel, eficacitatea sistemului de sănătate va trebui întărită şi sistemul ajutoarelor sociale revăzut în totalitate pentru crearea unui venit mediu garantat. Programul de ajutor impune şi o vastă liberalizare a economiei pentru a încerca scăderea preţurilor prin stimularea concurenţei (farmacii, notariate, sectorul energiei, locaţii turistice, munca de duminică etc.). Este vizată şi piaţa muncii. Creditorii Greciei speră să impună o modernizare fără precedent a administraţiei elene, în special pentru ameliorarea încasării impozitelor, ceea ce toate guvernele precedente care s-au succedat de la declanşarea crizei s-au dovedit incapabile să facă, în pofida propunerilor de asistenţă tehnică din partea partenerilor.
Privatizare de amploare
Creditorii cer guvernului stângii radicale condus de Tsipras să aducă bani în depozitele publice prin intermediul privatizărilor. Ca atare, Atena a validat marţi privatizarea a 14 aeroporturi regionale pentru 1,23 miliarde euro în favoarea companiei germane Fraport, cea care gestionează şi aeroportul din Frankfurt. Acordul preliminar dintre Atena şi Fraport prevede cesionarea celor 14 aeroporturi regionale consorţiului german în parteneriat cu grupul grec al energiei Copelouzos. Contractul de 1,23 miliarde euro este însoţit de o chirie de 22,9 milioane euro plătite de statul grec în fiecare an pe o durată de 40-50 ani, implicând şi ca Fraport şi Copelouzos să investească 330 milioane în următorii patru ani pentru modernizarea infrastructurii.
În această mare primă privatizare sunt prinse aeroporturile turistice din insulele Mikonos, Rhodos, Santorini, Corfu, Kos, Skiatos, Samos, Zakyntos, Cefalonia. De asemenea, şi aeroporturile din Tesalonic, Kavala, Mitilene, Aktio şi Chania. Acest acord, aprobat de guvernul precedent, a fost îngheţat în ianuarie odată cu venirea la putere a partidului stângii radicale Syriza şi a premierului Alexis Tsipras. În iulie, apelul de ofertă-cerere a fost republicat şi consorţiul german a fost din nou desemnat pentru finalizarea tranzacţiei.
Cedarea celor 14 aeroporturi este prima privatizare de o astfel de amploare a Guvernului Tsipras şi desigur nu va fi ultima, pe listă figurând porturi, căi ferate şi reţeaua electrică. Potrivit protocolului acordului stabilit de Grecia şi creditorii săi internaţionali, privatizările elene vor trebui să se accelereze puternic în următoarele luni pentru a atinge 6,4 miliarde euro până în 2017. În aprilie trecut, guvernul a finalizat privatizarea drepturilor pariurilor hipice ale ţării, iniţiată de guvernul precedent, cedând unei societăţi greco-cehe pariurile sportive pentru 40,5 milioane euro. Guvernul de la Atena va trebui să finalizeze până în octombrie apelul de ofertă în curs pentru porturile Pireu, Salonic, compania de cale ferată TRAINOSE şi a gestionarului reţelei ferate ROSCO.
