4.1 C
București
marți, 7 decembrie 2021
AcasăSpecialPedepsele cu suspendare în cazul "Case pentru generali",motivate prin vârsta și cariera...

Pedepsele cu suspendare în cazul „Case pentru generali”,motivate prin vârsta și cariera inculpaților

ICCJ arată, în motivarea deciziei prin care a dispus pedepse cu suspendare în cazul lui Corneliu Dobrițoiu și al altor oficiali din MApN acuzați că și-au cumpărat ilegal locuințe subvenționate, că a ținut cont, printre altele, de vârsta și de rezultatele deosebite ale acestora în cariera militară.

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu a fost condamnat, în 23 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la un an de închisoare cu suspendare, Francisc Radici şi Constantin Năstase au primit o pedeapsă de câte doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare cu suspendare, iar Floarea Şerban şi Traian Pigui au fost achitaţi, în dosarul "Case pentru generali". De asemenea, instanţa i-a condamnat pe Sergiu Tudor Medar şi Ionel Vizitiu la câte un an de de închisoare cu suspendare, iar pe Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc şi Mihaela Matei la câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar Corneliu Duţă a primt o pedeapsă de un an şi două luni de închisoare cu suspendare.

În cazul lui Corneliu Dobriţoiu, instanţa supremă a arătat, în motivarea hotărârii, că acesta nu avea dreptul să închirieze şi apoi să achiziţioneze o locuinţa de serviciu de pe strada Traian din sectorul 3, la un preţ subvenţionat, deoarece, în 1994 mai achiziţionase o locuinţă atribuită din fondul locativ al Ministerului Apărării Naţionale, tot în regim subvenţionat, pe care ulterior a vândut-o.

"Prin urmare, având în vedere prevederile art. 32 din Ordinul general al ministrului apărării naţionale nr.15 din 20 mai 1994 în conformitate cu care "Locuinţele de serviciu şi de intervenţie nu pot fi repartizate cadrelor militare în activitate … care şi-au înstrăinat locuinţa repartizată din cota Ministerului Apărării Naţionale", rezultă că încheierea contractului de închiriere a locuinței de serviciu s-a realizat cu nerespectarea prevederilor legale menționate şi, în consecinţă, că respectivul contract nu este un contract valabil încheiat în sensul art.2 din H.G. nr.195/2005", se arată în motivarea ICCJ.

De asemenea, instanţa a reţinut că, la data cumpărării locuinţei de serviciu cu o suprafaţă utilă de 115,24 metri pătraţi, în sectorul 3 al Capitalei, fostul ministru vânduse locuinţa proprietate personală, pe care o cumpărase în 1994, la preţ subvenţionat, şi care provenea din fondul locativ al Ministerului Apărării Naţionale, deţinea, împreună cu soţia, o locuinţă de 354 de metri pătraţi în comuna Găneasa, judeţul Ilfov, iar fiul soţiei sale avea şi el o locuinţă.

"Prin depunerea de către inculpat la dosarul de cumpărare a locuinţei de serviciu a declaraţiei pe proprie răspundere în care arată că nu se află în situaţiile prevăzute de art.3 din H.G. nr.195/2005, sunt realizate condiţiile unei instigări ascunse, insidioase, cu atât mai mult cu cât, membrii comisiei de vânzare, respectiv cei ai comisiei de audit are în vederea vânzării care au întocmit Raportul de audit public intern nr. 9091 din 13 decembrie 2005 prin care au recomandat perfectarea vânzării-cumpărării la preț subvenționat a locuinței de serviciu nu aveau obligaţia de a verifica realitatea menţiunilor cuprinse în înscrisurile depuse la dosar, ci doar existenţa acestora şi întocmirea lor în forma cerută de lege, aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor (…) (răspunderea pentru realitatea menţiunilor cuprinse în declaraţia dată la notar revenea, exclusiv, inculpatului) care în plus, au arătat că, în cazul în care ar fi cunoscut că înscrisurile sunt false nu ar fi recomandat încheierea contractului de vânzare cumpărare", mai susţin judecătorii instanţei supreme.

Instanţa a reţinut şi că Dobriţoiu a acţionat cu intenţie directă, "deoarece, prin depunerea la dosar a înscrisurilor care conţineau date necorespunzătoare realităţii (activitatea sa infracţională întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de fals în declaraţii şi uz de fals pentru care în cursul cercetărilor s-a dispus neînceperea urmăririi penale ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale), a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor sale care, în final, s-a concretizat în prejudicierea patrimoniului Ministerul Apărării Naţionale și obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial, rezultat pe care l-a urmărit".

Conform motivării, din probele administrate în cauză rezultă că Francisc Radici "a exercitat presiuni asupra cadrelor militare ce urmau să achiziționeze de pe piața liberă locuinţe de serviciu pentru a cumpăra apartament într-o anumită zonă a Capitalei". Radici, care în 2004 era director general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, a solicitat repartizarea unei locuinţe de serviciu cu patru camere din fondul de Ministerului Apărării şi i-ar fi cerut ofiţerului desemnat, în acel an, cu cumpărarea de pe piaţa liberă a unor locuinţe de serviciu să achiziţioneze un apartament în zona Parcului Cişmigiu.

În documentul citat se precizează că Ministerul Apărării a achiziţionat cu 3,07 milioane de lei o locuinţă de patru camere, pe care o indicase Francisc Radici, acesta închiriind locuinţa și cumpărând-o în 2006 cu 62.438 de lei. Instanţa menţionează că generalul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru închirierea şi apoi cumpărarea acestei locuinţe.

"În condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele cumulative pentru angajarea răspunderii civile a inculpatului, respectiv producerea prin infracţiune a unui prejudiciu, existenţa legăturii de cauzalitate între infracţiune şi prejudiciu, caracterul cert al prejudiciului care nu a fost recuperat şi manifestarea expresă a voinţei Ministerului Apărării Naţionale de a fi despăgubit, inculpatul este ţinut, în continuare, a răspunde pentru repararea pagubei", se arată în motivarea ICCJ.

De asemenea, instanţa a reţinut şi că Sergiu Tudor Medar, Constantin Năstase, Ionel Vizitiu, Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc, Mihaela Matei şi Corneliu Duţă au închiriat şi ulterior au cumpărat, în regim subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la MApN, cu încălcarea prevederilor legale.

Potrivit instanței, "modul de comitere a infracţiunilor, mijloacele de folosire, importanţa valorilor sociale ocrotite, valoarea mare a prejudiciului cauzat Ministerului Apărării Naţionale prin ieşirea din patrimoniul acestuia a locuințelor de serviciu pe care inculpaţii le-au cumpărat în regim subvenționat prin depunerea la dosar a unor declaraţii pe proprie răspundere în care au inserat date necorespunzătoare adevărului, referitoare la situaţia lor locativă, imprimă faptelor deduse judecăţii un grad ridicat de pericol social concret".

Însă, instanţa a apreiciat că, în acest caz, scopul preventiv şi educativ al pedepselor poate fi atins şi "fără executarea acestora prin privare de libertate", pedepsele primite "constituind un avertisment pentru inculpaţi şi o garanţie că reeducarea lor poate avea loc şi în condiţiile suspendării condiţionate".

"Datele ce caracterizează însă persoana inculpaţilor, vârsta acestora, rezultatele deosebite obţinute în cariera militară, evidențiate în înscrisurile depuse la dosar, nu în ultimul rând, perioada lungă de timp scursă de la data faptelor (2005 – 2006) la data sesizării instanţei de judecată sunt aspecte ce justifică reţinerea în favoarea acestora a circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute în art.75 alin.2 lit.b Cod penal cu consecinţa reducerii cuantumului pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege", susţin judecătorii ICCJ.

Conform motivării, la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor au fost avute în vedere şi lipsa antecedentelor penale și acordul manifestat de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

În cazul lui Traian Pigui, care între 1999- 2005, a îndeplinit funcția de șef al Direcției Domenii și Infrastructuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale, direcţie care asigura normele privind administrarea, repartizarea și folosirea locuințelor în MApN și stabilea criteriile de repartizare, mărire sau micșorarea numărului de locuințe în garnizoane, şi care a fost achitat în dosar, instanţa reţine că nu avea posibilitatea de a verifica situaţia locativă a cadrelor militare care solicitau locuinţe de serviciu. Conform judecătorilor, direcţia a cărui şef era Pigui nu avea o evidenţă a "locuințelor deținute de cadrele militare care solicitau locuințe de serviciu, o atare evidență, fiind ținută de Garnizoana București și de celelalte garnizoane din țară".

"Prin urmare, acuzațiile aduse inculpatului P.T. în sensul că a aprobat, cu nerespectarea reglementărilor legale în vigoare, rapoartele prin care inculpații S.F, N.C., R.F., M.S.T., R.G.şi gl.bgd.(rez.) M.T. solicitau repartizarea locuințelor de serviciu, determinându-i astfel pe membrii comisiei de auditare în vederea vânzării-care s-au aflat în eroare deoarece nu au cunoscut că respectivele înscrisuri sunt false-să întocmească rapoartele de audit prin care recomandau perfectarea cumpărării în regim subvenţionat a locuințelor de serviciu, nu sunt întemeiate. Inculpatul, primind rapoartele întocmite de inculpații S.F., N.C., R.G. şi M.S.T. și constatând că aveau calitatea de generali și că cereau aprobarea de a li se repartiza locuințe de serviciu, motivând că le erau necesare, în mod corect, în opinia Înaltei Curți a procedat la avizarea lor favorabilă", se menţionează în documentul citat.

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei, persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN la data faptelor, au fost trimişi în judecată de DNA, în septembrie 2013, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu, la un preţ subvenţionat, în baza unor declaraţii false.

În 23 martie, ÎCCJ a condamnat nouă persoane în acest caz, iar alte două au fost achitate. De asemenea, judecătorii audispus ca 11 inculpaţi din dosar să plătească despăgubiri către Ministerul Apărării Naţionale. Decizia nu este definitivă.

Cele mai citite

Prognoza meteo. Cod galben de ninsori în aproape jumatate de țară

Meteorologii au emis o atenționare de cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului. Atenționarea începe de marți dimineață și vizează 24...

VIDEO Democrația socialistă din China se bazează pe îmbunătățirea vieții oamenilor

Democrația socialistă este o formă mai autentică și mai superioară de democrație, iar China se bazează pe îmbunătățirea vieții oamenilor. Cu tema „valorile umane...

Liderii coaliției merg la Iohannis după tensiunile recente

Liderii coaliției sunt marți seară cu președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. Întâlnirea a început de la ora 18.30. Este prima discuție între șeful statului...
Ultima oră
Pe aceeași temă